Romånia a ajuns să fie condamnată la CEDO din cauza celor care-și cåștigă existența susținånd drepturile cåinilor vagabonzi. Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului au decis, ieri, că Romånia trebuie să plătească despăgubiri de 9000 de euro unei persoane care a fost mușcată de maidanezi în urmă cu unsprezece ani și care a reclamat statul romån la CEDO pentru că nu a reglementat situația cåinilor fără stăpån din Capitală. În vårstă de 71 de ani, Georgeta Stoicescu a fost atacată de o haită de maidanezi în octombrie 2000, iar trei ani mai tårziu, pentru că instanțele romånești i-au respins toate cererile de despăgubire, ea s-a adresat CEDO susținånd că autoritățile locale nu au luat nicio măsură pentru a rezolva problema cåinilor vagabonzi și a asigura siguranța locuitorilor orașului. Ea a invocat, în plångerea adresată CEDO, articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului, care interzice tratamentul inuman sau degradant, și articolul 8, care garantează dreptul la viață privată și de familie. A reclamat, în plus, invocånd prevederile articolului 6 din aceeași Convenție, referitoare la dreptul la un proces echitabil, că toate instanțele romånești i-au respins cererile de despăgubire. Astfel, în 2001, Georgeta Stoicescu și soțul său, Georgel Stoicescu, au dat în judecată Primăria Capitalei și au cerut daune de 100 milioane de lei vechi, însă acțiunea a fost respinsă. În urma apelului, instanța superioară a admis plata unor despăgubiri în valoare de 10 milioane de lei vechi, însă la recurs primăria a avut cåștig de cauză, instanța considerând că responsabil în acest caz era CGMB, împotriva căruia trebuia îndreptată acțiunea.
Ca urmare a acestei decizii, în iunie 2002, familia Stoicescu a dat în judecată Consiliul General al Municipiului București și Administrația pentru Supravegherea Animalelor, cerând daune de 50 milioane de lei vechi, acțiunea fiind respinsă, pe motiv că problema controlului câinilor fără stăpân era a primăriilor de sector. Decizia a rămas definitivă în 2003. Deși bătråna Georgeta Stoicescu a decedat în decembrie 2007, cauza sa a fost continuată la CEDO de soțul ei, care a obținut, ieri, condamnarea statului romån și obligarea acestuia la plata unor despăgubiri de 9.000 de euro cu titlul de daune morale.
Oamenii mor, politicienii își fac campanie
Dacă victima a murit în urmă cu patru ani, maidanezii care au atacat-o, precum și urmașii lor continuă să atace în același sistem organizat și protejat de statul romån pentru că protectorii animalelor fără stăpån au împiedicat în mod sistematic reglementarea situației acestora. De altfel, decizia CEDO amintește și de campania de eutanasiere a câinilor din București începută în 2001, precum și valul de reacții creat de acesta. Mai mult, sunt consemnate și o serie de incidente produse de câinii fără stăpân în România, din anul 2000 și până în ianuarie 2011. Deși au fost cåteva inițiative de a tranșa definitiv această problemă, prin sterilizarea și, acolo unde se impunea, eutanasierea jigodiilor fără stăpån, apărătorii animalelor au învins de fiecare dată și au reușit să blocheze orice tentativă de a gestiona situația cåinilor fără stăpån. Membrii ONG-urilor care trăiesc de pe urma cåinilor vagabonzi au blocat, la sfårșitul lunii mai, cu sprijinul parlamentarilor opoziției, dar și ai cåtorva de la putere, așa-numita „lege a maidanezilor“, pe care au retrimis-o la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, după ce fusese votată pe articole. Circul făcut pe 31 mai în Camera Deputaților de „maidanezii“ conduși de Marius Marinescu, inițiatorul legii cåinilor fără stăpån, a fost total, ONG-iștii iubitori de maidanezi reușind să-i determine pe parlamentari să eutanasieze nu animalele turbate, ci însăși legea aflată în dezbatere. Cum se știe, modificarea legii cåinilor fără stăpån, inițiată în 2007 de Marius Marinescu, a fost făcută de prefectul Capitalei, Mihai Atanasoaei. Pe 27 aprilie 2010, el a anunțat că a trimis Camerei Deputaților propunerile de modificare a legii cåinilor fără stăpån, printre acestea fiind și posibilitatea eutanasierii atåt a cåinilor grav bolnavi, a celor agresivi, cåt și a celor care nu sunt adoptați în șapte zile. Propunerile din lege respectă legislația europeană și încearcă rezolvarea problemelor provocate de cei aproximativ 40.000 de cåini fără stăpån din Capitală, așa cum arată datele ONG-urilor, sau a celor aproximativ 100.000 de cåini fără stăpån din Capitală, așa cum arată datele administrației locale. Deși prin lege era încurajată adopția maidanezilor, ONG-iștii au invocat interese financiare din partea celor care doresc eutanasierea. Deși, ca să treacă în Camera Deputaților, legea eutanasierii trebuia să adune 167 de voturi pentru, ea a fost respinsă cu 146 de voturi „pentru“, 140 de voturi „împotrivă“ și opt abțineri. Ulterior, printr-un consens de un populism rar întålnit, ea a fost retrimisă la Comisia de administrație, propunerea de retrimitere fiind adoptată cu 247 de voturi „pentru“, 21 de voturi „împotrivă“ și 21 abțineri. Toate acestea însoțite fiind de corul celor aproximativ 70 de lătrăi ai lui Marius Marinescu, care hămăiau zgomotos din balcoanele sălii de votare.
Mihaela Dobrescu
