Conform site-ului Camerei Deputaților, Marko Attila a încasat în luna decembrie 2014 cheltuieli de personal, 5676 lei și cheltuieli pentru bunuri şi servicii în valoare de 4704, ceea ce, conform procedurilor interne ale Camerei Deputaților înseamnă că deputatul a depus un decont pentru eliberarea banilor, (conform unei surse autorizate doar 60% din aceste cheltuieli trebuie justificate), semnat chiar de deputat. În mod evident că Marko Attila nu s-a prezentat personal la Cameră pentru a încasa banii, ci a trimis un împuternicit care a depus decontul său și a ridicat și banii de cheltuieli și indemnizația sa de 4969 lei aferentă lunii Decembrie 2014.
Eugen Iordăchescu, apărătorul deputatului Marko Attila, declara în urmă cu o săptămână, la Digi 24, că Marko se află în Ungaria unde, se bucură de ”protecţie din partea premierului Ungariei, Viktor Orban” pentru ca ulterior, avocatul să declare pentru pentru gândul că acesta a primit protecţia autorităţilor statului vecin pentru că ”are o relaţie specială cu ambasada Ungariei”, ambasadă care a monitorizat cazul său. Așadar din cea mai autorizată sursă aflăm că Marko a fugit de procurori la sfârșitul lunii noiembrie în Ungaria unde a cerut protecția guvernului ungar pe motive de persecuție etnică. Astfel, în mod evident, un persecutat ca el nu mai exercită funcția de deputat în Colegiul 1 Covasna chiar dacă nu și-a dat demisia din Parlament și decontul depus la Cameră se transformă într-un fals urmat de un uz de fals. Așadar două infracțiuni comise de Attila după condamnarea sa de către judecătorii Curtii de Apel Ploiesti, în noiembrie 2014, la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul privind retrocedarea clădirii Colegiului ”Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe.
În Hotarârea 1179/2014 din 26.11.2014 Curtea de Apel atrage atenţia inculpaţilor Marko Attila Gabor şi Maroşan Tamaş asupra dispoziţiilor art.83 şi art.84 Cod penal anterior, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepselor în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de încercare sau al neexecutării obligaţiilor civile.
Astăzi MAE a comunicat că, la acest moment, nu sunt întrunite condițiile care să-i permită să întreprindă ”un eventual demers diplomatic” în ceea ce privește acest caz, în condițiile în care nu a fost emis ”până în prezent” un mandat european de arestare pe numele acestuia.
”La nivelul Uniunii Europene, arestarea și predarea persoanelor date în urmărire internațională între statele membre se realizeaza prin intermediul instituției mandatului european de arestare. (…) Din datele de care Ministerul Afacerilor Externe dispune de la instituțiile competente, până în prezent nu a fost emis un astfel de mandat pe numele persoanei menționate. În aceste condiții, având în vedere absența competențelor legale ale Ministerului Afacerilor Externe în ce privește realizarea unor asemenea demersuri, cât și în absenta, pâna în prezent, a unui mandat european de arestare în raport cu persoana menționată, rezultă că, la acest moment, nu sunt întrunite condițiile care să permită MAE să întreprindă un eventual demers diplomatic în aceasta speță”, se arata în comunicatul remis luni de catre MAE.
În 3 decembrie anul trecut, plenul Camerei Deputaților a aprobat cererea DNA de încuviințare a arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila, acuzat de abuz în serviciu, în dosarul Alinei Bica legat de retrocedări de terenuri. Acesta a fugit în Ungaria iar DNA a disjuns cauza sa din dosarul Bica: ”având în vedere faptul ca procedurile de citare fata de inculpatul Marko Attila-Gabor nu au putut fi îndeplinite în totalitate, în asa fel încât sa nu poata fi invocate nerespectarea unor garantii procesuale privind inclusiv dreptul la aparare, întrucât acesta este plecat din tara, se va dispune disjungerea cauzei, urmând ca cercetarile sa fie continuate într-un dosar distinct, sub aspectul infractiunii de abuz în serviciu cu consecinte deosebit de grave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, preciza la acel moment DNA. Așadar Marko a reușit să blocheze pentru moment procedurile judiciare în dosarul Bica.
Dar având în vedere noile infracțiuni comise de Marko, infracțiuni care sunt destul de ușor de probat, procurorii pot obține în câteva luni o nouă condamnare definitivă a acestuia care va duce la revocarea suspendării executării pedepsei date de Curtea de Apel Ploiești și atunci cererea de extrădare va fi pentru executarea pedepsei și nu pentru arestare preventivă. În multe țări europene, arestarea preventivă este considerată o măsură excepțională și Ungaria ar putea răspunde la o eventuală solicitare a autoritășilor române în acest sens, că pentru infracțiunea de serviciu posibil comisă, Marko nu merită arestarea preventivă dar pentru o pedeapsă cu executare, statului vecin îi va fi mai greu să justifice un refuz.
