Discutii pe tema deportarii evreilor din Bucovina si marturii ale victimelor ce au patimit in lagarele de concentrare de la Birkenau si Dachau au avut loc, ieri, la sinagoga din Radauti, in organizarea Comunitatii Evreiesti din localitate. Cercetatorul stiintific dr. Lya Benjamin, de la Centrul de Studii Istorice al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, a spus ca deportarea evreilor din Suceava a inceput in dimineata de 9 octombrie 1941, din acest oras fiind deportati 3.638 de evrei, iar din comunele limitrofe si Solca alti 1.395 de evrei. Ulterior, in ziua de 10 octombrie au fost deportati evreii din Gura Humorului si Vatra Dornei, unde operatiunea s-a executat in cinci ore, fiind deportate 2.650 de persoane. Dr. Benjamin a spus ca ultimele convoaie din sudul Bucovinei au plecat in data de 13 octombrie 1941, deportarea desfasurandu-se in conditii -inumane-, evreii care au fost nevoiti sa plece cu bagaje minimale fiind transportati in vagoane de marfa pana la Nistru, in localitatea Atachi, care avea sa fie -prologul pentru ce urma sa reprezinte Transnistria: mizerie, jaf, batjocura-. Ea a explicat ca viata si moartea celor peste 200.000 de evrei deportati in Transnistria in anii 1941-1942 din Basarabia, Bucovina, din judetul Dorohoi si Ţinutul Hertei, partial din Vechiul Regat si din sudul Transilvaniei reprezinta -unul dintre capitolele cele mai tragice ale holocaustului romanesc-. La randul sau, presedintele Asociatiei Victimelor Holocaustului din Romania, Otto Adler, a povestit cu umor ce a patimit in lagarele de concentrare de la Birkenau, Dachau sau in lagarul de munca situat la granita cu Franta, despre lucrurile care evoca bucuria in fata unei bucati de paine sau a unor cartofi fierti, dar si despre persoane care si-au pastrat caracterul uman chiar in conditiile vitrege de atunci, precum si despre persoane care au comis atrocitati. Istoricul Harry Kuller, de la Centrul de Studii Istorice al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, a vorbit despre argumentele pe care le aduc negationistii in cazul Holocaustulu,i care uneori -reusesc sa musamalizeze atat de bine lucrurile incat par plauzibili-.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane