Fata de regimul de trista amintire, metodele prin care se controleaza azi Justitia sunt mult mai rafinate. Inversunarea cu care se doreste mentinerea acestei stari este cu atat mai periculoasa, cu cat ne aflam in plin proces de aderare in structurile euro-atlantice, iar avertismentele date de organismele internationale, prin care se cere o independenta reala a Justitiei romane, sunt din ce in ce mai vehemente. Mai mult, lucrurile pot scapa de sub control, numarul magistratilor care s-au saturat de presiunile de tot felul la care sunt supusi crescand pe zi ce trece. -Asa cum e si normal, totul pleaca de la cei ?çde sus?ê. Atunci cand am devenit judecator, credeam ca vin aici pentru a face dreptate, pentru a respecta legea si a face ca cei ce o incalca sa plateasca. Dupa cativa ani, mi-am dat seama ca, de fapt, nu fac altceva decat sa incerc sa-mi pazesc pielea, sa ma ?çprostituez?ê moral, respectand ordinele primite de sus-, declara unul dintre judecatorii bucuresteni, care a insistat sa-i pastram anonimatul, din motive lesne de inteles.
Subordonarea Justitiei intereselor politice ale celor aflati la guvernare ramane una dintre marile probleme ale Romaniei. Daca timp de 50 de ani orice opozitie a fost -rasplatita- cu o vacanta la -canal-, dupa 1989, modalitatile de presiune asupra judecatorilor au devenit mult mai subtile. De teama reactiei organizatiilor internationale, guvernantii au incercat sa mimeze o minima independenta a Justitiei, invocand in acest sens inamovibilitatea judecatorilor. Cu toate acestea, in spatele declaratiilor oficiale se ascunde o trista realitate: judecatorii si procurorii sunt obligati sa faca doar ceea ce li se spune, sa dea doar acele solutii care convin celor -de sus- si, in general, sa serveasca intereselor meschine ale politicii balcanice romanesti. Parghiile prin care politicul subordoneaza Justitia ne sunt explicate de magistrati satui de aceasta situatie aberanta si care, sub protectia anonimatului, au fost dispusi sa -sparga tacerea-.
Telefoane ascultate si decizii verificate la sange
-Asa cum e si normal, totul pleaca de la cei ?çde sus?ê. Atunci cand am devenit judecator, credeam ca vin aici pentru a face dreptate, pentru a respecta legea si a face ca cei ce o incalca sa plateasca. Dupa cativa ani, mi-am dat seama ca, de fapt, nu fac altceva decat sa incerc sa-mi pazesc pielea, sa ma ?çprostituez?ê moral, respectand ordinele primite de sus-, declara unul dintre judecatorii bucuresteni, care a insistat sa-i pastram anonimatul, din motive lesne de inteles.
Ori de cate ori apare un dosar -greu- in care sunt implicati oameni ce dispun de bani sau de relatii suficient de puternice pentru a interveni in actul de justitie, apar si presiunile si amenintarile.
-Dupa cativa ani de practica, stii deja care dosar e ?çpericulos?ê, o simti inainte de a te suna un sef si a-ti atrage atentia. Indiferent ca e vorba de o cauza penala, civila sau comerciala, exista presiuni, fie din partea partilor, fie din partea autoritatilor statului-, adauga judecatorul.
Asa-zisa lupta anticoruptie declansata cu surle si trambite a fost prilejul ideal de a se trece la subordonarea directa a Justitiei.
-Pana in 2000, puterea ne mai dadea semnale, mai mult sau mai putin discrete, asupra solutiilor pe care ar trebui sa le dam in anumite dosare. Presiunea mare era asupra Parchetului. Acum, presiunile se fac fara nici o jena. Ni s-a spus ca avem telefoanele interceptate, ca sa se verifice daca exista corupti in sistem. Lunar, de la Ministerul Justitiei sau de la Parchetul General vin echipe de control, care verifica condicile pentru a vedea ce solutii s-au dat. Atunci cand avem un dosar sensibil, ni se spune direct sa fim atenti, ca daca nu facem ?çce trebuie?ê e de rau-, completeaza judecatorul.
Amenintari -subtile-
Pentru a evita sa aiba prea mult de-a face cu dosarele -sensibile-, judecatorii apeleaza la tot felul de strategii.
-Amani pronuntarile de nu stiu cate ori doar pentru a sta sa analizezi cum e mai bine, care e cea mai buna solutie pentru tine. Cele mai nenorocite cauze sunt cele de prelungire a mandatelor de arestare in anumite dosare. De multe ori, acestea sunt eliberate fara nici un fel de probe sau probele stranse sunt obtinute pe cai ilegale. Cu toate astea, nu poti sa nu tii cont de ceea ce ti se spune. Suna telefoanele de la Parchet si iti comunica ca oricand poti sa apari pe lista judecatorilor pentru care se cere avizul de a fi cercetat. Chiar daca esti absolut nevinovat, oricand se poate gasi ceva care sa-ti compromita munca de-o viata-, explica magistratul.
Statutul confuz al procurorilor naste vulnerabilitate
Modul de reglementare a activitatii Parchetului este, de asemenea, confuz. In Constitutie, Parchetul este inclus la capitolul -Autoritate judecatoreasca-, adica in cadrul puterii judecatoresti, care trebuie sa fie independenta. Numai ca tot Constitutia prevede ca procurorii sunt subordonati ministrului justitiei, membru al Guvernului si numit pe criterii politice.
La randul lor, cei care conduc parchete la nivelul institutiilor juridice – Judecatorie, Tribunal, Curte de Apel – sunt numiti direct de catre ministru. Seful Parchetului este cel care incredinteaza un dosar sau ia un dosar unui procuror. Deci, in situatia in care are loc o ancheta si Puterea are alt interes sau vrea sa impuna o anumita solutie, are mijloacele de a bloca drumul respectiv, ancheta respectiva.
Desi, prin lege, magistratii nu au voie sa faca parte din nici un partid politic, procurorii generali si ministrii de justitie numiti in ultimii ani in Romania au fost apropiati ai Puterii, fapt care mentine vulnerabilitatea in fata presiunilor politice. Procurorul general, de asemenea, este propus de ministrul justitiei.
Procurorii experimentati isi cer transferul la departamente -linistite-
Desi specialistii spun ca formarea unui procuror se face in sase-sapte ani, totusi, la Sectia de urmarire penala si criminalistica sunt delegati multi procurori tineri. Exemplu elocvent este cazul procurorului Panait. Pe de-o parte, se motiveaza ca nu exista procurori, pe de alta, se spune ca tinerii sunt mai usor de manipulat, intrucat nu au experienta.
Relevant ar fi faptul ca multi procurori cu experienta s-au -retras- la departamentele -personal-, -relatii internationale-, -inspectii-, refuzand oarecum responsabilitatea solutionarii dosarelor care se inregistreaza la Parchetul Curtii Supreme de Justitie si preferand sa se ocupe de probleme administrative. Desi, prin lege, procurorul beneficiaza de -stabilitate-, asa cum judecatorii sunt -inamovibili-, de fiecare data cand Puterea se schimba, unii magistrati sunt avansati, iar altii devansati, in functie de preferintele politice. Rocada procurorilor genereaza in randul lor o stare de nesiguranta.
Multi procurori tineri ajunsi la sectiile de varf ale Parchetului Curtii Supreme de Justitie traiesc un sentiment de euforie. Faptul ca pot emite mandate de arestare si trimite in judecata persoane le da impresia ca pot dispune de viata oricui, prin autoritatea pe care le-o da functia. Ba, mai mult, unii chiar au cazut in desuetudine, iar moralitatea lor a ajuns sa fie pusa la indoiala.
Se inmultesc apelurile internationale
In contextul in care Romania a inchis, vineri, provizoriu, negocierile in doua domenii legate de aderarea la Uniunea Europeana, si anume -Politica sociala- si -Institutiile-, Comisia Europeana a cerut din nou Romaniei sa progreseze in problema independentei Justitiei.
Cu putin timp in urma, la Bucuresti, negociatorul-sef al UE pentru Romania, Enrico Grillo Pasquarelli, avertiza din nou ca puterea judecatoreasca nu este suficient de independenta fata de Executiv.
