Dupa aproape un an de la numirea in fruntea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Petre Lificiu a reusit performanta de a transforma institutia intr-o societate comerciala prin numirea pe functii de conducere a unor rude si prieteni de afaceri. Cei adusi de ministrul Lificiu n-au habar de ape si protectia mediului, iar singura lor activitate institutionala se rezuma la dezvoltarea business-urilor personale in timpul orelor de program. In plus, membrii echipei Lificiu profita din greu de functia ministeriala pentru propriile afaceri, care, surprinzator, au inceput sa prospere dupa ce au luat urma fondurilor publice, dar si a finantarilor externe nerambursabile.
Omul de incredere ascuns de ochii lui Ponta
La putin timp dupa venirea sa in minister, in 2001, ca secretar de stat pentru integrarea europeana, Petre Lificiu l-a adus ca director pe Costel Hanta, care pana atunci se ocupase de vanzarea instalatiilor de climatizare. Imediat dupa ce a preluat sefia ministerului prin plecarea la inceputul acestui an a lui Aurel Constantin Ilie ca ambasador al Romaniei la Moscova, Petre Lificiu, impins puternic din spate de catre Alexandru Athanasiu, a ajuns ministru. Din acel moment, la Mediu s-a instalat haosul, din cauza ca demnitarul din fruntea institutiei a inceput sa conduca ministerul ca si cum ar fi propria-i firma, dar in acelasi timp a avut ca sarcina ca oamenii de incredere ai fostului ministru Ilie si automat ai presedintelui Ion Iliescu sa fie dati afara sau sa fie trecuti pe linie moarta. In locul acestora au fost adusi prieteni de afaceri si rudele acestuia. Astfel, profesorul de matematica Marian Rotaru a ajuns consilier si totodata mana dreapta a ministrului Lificiu, impartindu-si timpul intre afacerile cu geamuri termopan si cele din constructii. Dupa ce a mirosit de unde vin cei mai multi bani, Marian Rotaru a fost trecut de seful sau in linia inai. Astfel, observand ca cele mai multe fonduri se duc catre gospodarirea apelor, consilierul a constatat ca sefii Apelor Romane, tandemul Costica Sofronie – Dorina Ursan, golisera ilegal casieria institutiei de vreo jumatate de milion de dolari pentru autoturisme Daewoo Leganza. Dar in loc sa propuna sefului sau masurile de rigoare, mai ales ca jaful era strigator la cer, Marian Rotaru musamalizeaza ingineria. In schimb, afacerile sale de constructii incep sa infloreasca langa Lacul Morii si tot mai multe unitati din teritoriu se doteaza cu termopane. Cand seful Corpului de Control al premierului – Victor Ponta – anunta ca unul dintre consilierii de la Mediu este implicat in afaceri, Petre Lificiu il transfera pe Marian Rotaru la Apele Romane doar pe hartie, pentru ca acesta isi vede de business-uri tot din sediul ministerului.
Presedintele SIF Muntenia – consilier al lui Lificiu
Prin ordin al ministrului Petre Lificiu, in prima jumatate a acestui an, conducerea Garzii de Mediu ii este incredintata pana la organizarea concursului lui Gabriel Burlacu, un om afaceri care se ocupa de rigips. Dupa un provizorat de cinci-sase luni, Gabriel Burlacu lasa locul in fruntea Garzii de Mediu consilierului premierului Adrian Nastase, generalul Constantin Silinescu, fost director adjunct al Serviciului de Informatii Externe in perioada 1990-1997. Insa Gabriel Burlacu, care intre timp ajunge presedinte al SIF Muntenia, nu paraseste ministerul, fiind in continuare consilier al ministrului.
Rudele si prietenii de afaceri ai ministrului au ajuns peste noapte specialisti in ape si protectia mediului
In aceeasi perioada cu Gabriel Burlacu, soseste in MAPM si Ion Gheorghe, ruda cu ministrul Lificiu, pe functie de director al Fondului de Mediu. De mai bine de o jumatate de an, acesta nu se ocupa decat de ridicarea salariului din casierie, pentru ca n-a reusit nici pana acum sa inteleaga care-i rostul institutiei pentru care a fost adus. Sirul privilegiatilor ministeriali deveniti peste noapte mari specialisti a continuat cu instalarea ca director a Elenei Dumitru, dupa simularea unui concurs unde abia a luat nota sase, care pe langa faptul ca este cumnata lui Marian Rotaru, mai controleaza si o firma destul de prospera. Un alt consilier al ministrului, Stefan Ocnean, a fost trecut pe postul de director tehnic al Sistemului de Gospodarire a Apelor Bucuresti, unde firma lui Rotaru ridica un sediu costisitor.
De asemenea, inca din 2001 a ajuns ca director in minister Mariana Ghineralu, dupa o tentativa esuata de a ajunge consilier municipal. Sotul doamnei directoare este un prosper om de afaceri ale carui calculatoare, sustin gurile rele, au inceput sa devina tot mai utile in unitatile MAPM.
A doua mare filiera de afaceri descoperita de Petru Lificiu este cel mai mare institut de proiectare din domeniul apelor – Aquaproiect Bucuresti. Aici, directoarea Ioana Dragan a ajuns la un consens cu Lificiu. Ministerul deblocheaza fonduri pentru lucrarile executate de Aquaproiect, care trec insa prin firma directoarei. In plus, firma de constructii a sotului doamnei Dragan, cu acordul ministrului Lificiu, a inceput sa prinda lucrari facute din banii Apelor Romane.
Lista consilierilor alesi pe spranceana de demnitarul din fruntea Mediului este intregita de directorul sau de cabinet, Daniela Tutuianu, fiica unui general din serviciile speciale, si colonelul de politie Ion Badea, responsabil cu imaginea lui Petru Lificiu.
