Cetățenii români au formulat, în 20 de ani, 30.000 de plângeri la CEDO, în urma cărora s-au pronunțat 930 hotărâri de condamnare, așadar trei la sută dintre acestea. În afară de cunoscutele probleme legate de recuperarea bunurilor confiscate de regimul comunist, reclamațiile ajunse la instanța europeană s-au referit și la interceptări telefonice și la condițiile de detenție, a precizat, joi, judecătorul Mona-Lisa Neagoe, membru CSM. Concret, Neagoe a spus, la o dezbatere organizată de Comisia juridică a Camerei Deputaților și MAE că: „Pe parcursul a aproape 20 de ani, peste 30.000 de plângeri au fost formulate împotriva autorităților statului, plângeri prin care se reclamă numeroase forme de încălcare a drepturilor, a drepturilor de proprietate, a drepturilor la apărare, detenția preventivă, interceptări telefonice, condiții de detenție, drepturi la asociere, respectarea vieţii private”. Ea a mai afirmat că din numărul total de plângeri, aproape trei la sută s-au concretizat în hotărâri în care s-a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților cuprinse în Convenție. „Potrivit statisticilor Curții Europene, din momentul ratificării Convenției și până în 31 decembrie 2013, Curtea a pronunțat împotriva statului român un număr de 930 de hotărâri de condamnare”. În plus, magistratul a mai afirmat că, la prima vedere, numărul de 930 de hotărâri ar putea fi considerat mic, raportat la numărul de cauze aflate pe rolul instanțelor naționale, de 3.337.426 dosare înregistrate în 2013. „Cu toate aceasta, hotărârile CEDO reprezintă o importanță deosebită, marcând modificarea legislativă și în sistemul judiciar”, a mai adăugat Neagoe.
