Ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, continua sa fie cel mai fervent sustinator al retragerii trupelor romanesti din Irak. Aflat ieri la Arad cu probleme politice, Atanasiu a declarat ca se va prezenta in curand in fata Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii (CSAT), cu variante si propuneri privind strategia viitoare de securitate si de respectare a angajamentelor asumate de Romania pe plan international. Varianta sustinuta cel mai puternic de ministru prevede redimensionarea trupelor din afara granitelor tarii si retragerea din Irak.
Prezenta pe fronturi straine sau modernizarea armatei
Principalul motiv pentru care Teodor Atanasiu vrea sa reduca prezenta militara romaneasca pe teatrele internationale de operatiuni este lipsa resurselor materiale. El a declarat ca, desi strategia de aparare nationala a Romaniei este coerenta, -nu este adaptata cu resurse-. Romania are un buget de aparare de numai 6,69 miliarde de lei noi, fata de cele peste zece miliarde de lei de cat ar avea nevoie. Acest buget de 1,78 la suta din PIB fata de 2,38 la suta angajat de Romania nu ne ajunge nici pe departe pentru dotarile noi care trebuie aduse armatei si pentru o serie de alte obligatii, printre care credite contractate. Cheltuielile totale estimate de noi sunt de peste zece miliarde de lei, iar pentru asta trebuie sa ne stabilim cu precizie prioritatile-, a spus ministrul.
Atanasiu a vorbit si despre aceste prioritati. -Fie trimitem trupe in afara, fie cumparam avioane noi sau nave, fie schimbam calibrul armelor sau rachetelor, pentru ca banii de acum sunt insuficienti. Nu putem deveni interoperabili cu NATO cu acest buget-, a spus el. Ministrul a subliniat ca, deocamdata, desi Romania s-a angajat in fata NATO sa disloce rapid opt la suta din efectivele armate in cazul unor conflicte si alti 40 la suta din militari si tehnica in cateva luni, nu poate sa-si onoreze obligatiile. El a exemplificat cu faptul ca, in Irak, militarii americani se distreaza pariind care dintre masinile contingentului roman nu va porni dimineata.
Ministrul liberal este increzator ca-l va convinge si pe presedintele Basescu, despre care a spus ca -nu a fost informat suficient- la precedenta sedinta a CSAT. De altfel, si Traian Basescu a vorbit, la ultimul bilant al MApN, despre proasta inzestrare a trupelor romanesti care activeaza in strainatate si a cerut masuri rapide pentru imbunatatirea situatiei.
Bani pentru soldati profesionisti
Un alt motiv pentru care ministrul considera ca este preferabil sa reduca cuantumul sumelor folosite din bugetul armatei pentru operatiuni externe este profesionalizarea soldatilor. El si-a exprimat convingerea ca singura sansa de ocupare a posturilor ce raman libere in armata dupa 1 ianuarie 2007 este cresterea salariilor. -Fiti siguri ca nu vor veni soldati pentru salarii de 3,5 milioane de lei (vechi – n.r.), iar noi vom avea destule posturi libere. Ca sa le ocupam pe toate, trebuie sa marim aceste salarii, iar noi am cerut deja Ministerului Finantelor o dublare a salariilor pentru soldati la sapte milioane de lei-, a afirmat ministrul.
In afara de salarii, el a mai spus este nevoie si de conditii de pregatire mai bune pentru militari. Atanasiu vrea in Romania baze militare tipic americane. -Vor arata ca niste orasele cu baze de antrenament, case pentru familiile militarilor, gradinite, scoli, biserica si tot ce e nevoie. Asa va trebui sa arate armata de profesionisti a Romaniei in viitorul cat mai apropiat-, a spus ministrul.
Campania de strangere de semnaturi merge bine
Teodor Atanasiu s-a declarat multumit de modul cum se deruleaza, la nivel national, campania de strangere de semnaturi inceputa de PNL pentru retragerea trupelor romanesti din Irak. Ministrul a spus ca, potrivit ultimelor cifre pe care le detine, la nivel national s-au adunat peste 200.000 de semnaturi. -In conditiile in care aceasta actiune a pornit recent in majoritatea judetelor, este o cifra foarte buna, care ne arata ca romanii isi doresc cu adevarat sa aducem in tara aceste trupe-, a spus Atanasiu, care i-a laudat pe liderii PNL Arad pentru campania pe plan local, care a avut ca rezultat peste 3.000 de semnaturi adunate pana in prezent.
