Fostul premier Adrian Năstase a făcut o declarație cel puțin surprinzătoare din boxa acuzaților, la Tribunalul București. Supărat că procurorii îl vor pentru cinci ani la închisoare, cu un an mai mult față de ultima pedeapsă primită, Năstase a răbufnit și le-a spus magistraților, în ultimul cuvânt acordat inculpatului, că s-a gândit să renunțe la cetățenia română. În acest mod, Năstase a vrut să se arate afectat de poziția procurorilor, în condițiile în care a spus chiar de la încarcerarea sa că se consideră o victimă politică iar condamnările sale au fost ”profund nedrepte”.
„Justiția mi-a oferit un concept de moarte civilă. M-am gândit, la un moment dat, să renunț la cetățenia română, însă am înțeles că nu pot face o asemenea cerere fiind în detenție” a spus fostul premier.
Judecătorii Tribunalului București au luat în discuție astăzi cererea de contopire a condamnatului Adrian Năstase, solicitând magistraților un spor de pedeapsă de un an de închisoare, care să se adauge la cei patru ani pe care îi execută. La proces, avocații au depus la instanță CV-ul lui Adrian Năstase, pentru a demonstra faptul că fostul premier nu are nevoie de un sport de pedeapsă pentru a fi reeducat.
Avocații lui Năstase au vorbit în fața instanței și despre profilul socio-moral al fostului premier, arătând că el a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul „Trofeul calității”, astfel că scopul pedepsei a fost îndeplinit.
Judecătorii Tribunalului București vor decide pe 8 mai dacă vor aplica un spor de pedeapsă pentru Adrian Năstase.
La Tribunalul București, s-a dezbătut luni cererea de contopire a pedepselor primite până acum de fostului premier, în dosarele ”Trofeul Calității” și ”Zambaccian”. Până acum, dosarul a fost amânat de câteva ori pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție, ultima instanță care l-a condamnat pe Năstase, nu a motivat decizia.
Totuși, familia și apărătorii săi spun că cererea de contopire a pedepselor poate fi judecată și în lipsa acestui document. Ei au făcut o solicitare în acest sens, arătând că instanța poate lua în calcul o minută redactată imediat după condamnare.
Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, pe 6 ianuarie, la patru ani de închisoare cu executare pentru șantaj și luare de mită, iar soția sa, Dana, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul ”Zambaccian”.
Adrian Năstase a fost acuzat în acest dosar că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct și prin intermediul soției sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Acestea constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.
Pe 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorala din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.
Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 și pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.
