Primarul General Nicușor Dan a explicat alegătorilor cum au decurs evaluările directorilor de teatre, cu referire specială la Teatrul Metropolis.
„E prima dată când evaluările se fac pe bune. Până acum, evaluările se făceau de complezență și reieșea că totul este minunat. Consider că nota 8,90 dată unui manager este o notă foarte bună. Trebuie să ieșim din ipocrizia în care toți luăm nota 10.
Poziția de manager al unei instituții de cultură nu este un premiu de excelență pentru o activitate culturală colaterală. Poziția de manager al unei instituții de cultură este o activitate cu timp complet, în care managerul trebuie să optimizeze resursele de care dispune, pentru un produs cultural de calitate (nu am spus niciodată că instituțiile de cultură trebuie să facă profit, dar sunt ferm în chestiunea optimizării resurselor). Nu m-am lăsat intimidat, și sunt bucuros că nici comisia nu a făcut-o, de tot scandalul iscat în jurul Teatrului Metropolis cu câteva zile înainte de evaluarea managerului.
Mă voi referi mai jos la minciunile repetate de așa de multe ori, încât au creat impresia de realitate.
Susțin evaluarea făcută de comisie (formată din șase experți în artele spectacolului și trei funcționari ai primăriei) pentru managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu. Domnul Ivașcu este un profesor respectat, ar fi un director artistic foarte bun, dar nu este un manager de teatru performant. Nu a reușit, în evaluarea orală, să răspundă la întrebarea despre execuția bugetară pe 2021, ori primul lucru pe care trebuie să îl știe un manager sunt principalii indicatori financiari. A avut în administrare sala Gloria de 350 de locuri în care nu a montat niciun spectacol la care să vândă bilete, în condițiile în care alte teatre ale primăriei plătesc chirii consistente pentru sălile unde joacă. A avut la dispoziție trei săli de spectacol și a vândut 2170 de bilete, adică 6 bilete pe zi vândute pentru trei săli avute la dispoziție.
Legat de alocarea bugetară. Din 2017-2018, de când Gabriela Firea a intrat în bani și a cheltuit în fiecare an cu un miliard de lei mai mult decât avea venituri, o formă de a rezista financiar a primăriei și a instituțiilor subordonate a fost de a angaja cheltuieli și a le plăti după 60-90 de zile (un termen mai mare de 90 de zile fiind interzis de lege). Cu alte cuvinte, directorii angajează sumele prevăzute în buget, iar primăria este obligată să le plătească înainte de a se încheia cele 90 de zile de la angajare. Prin reducerile drastice de costuri pe care le-am făcut la toate instituțiile în 2021, ne-am propus să ajungem la zi cu plățile. Am fi și ajuns la sfârșitul lui 2021, dacă nu am fi primit de la stat cu 130 de milioane de lei mai puțin decât estimarea guvernului pe care am construit toate bugetele. Deși cei 130 milioane de lei ar fi rezolvat multe probleme, nu am protestat în vreun fel, am înțeles că atât a putut colecta statul din impozitul pe venit.
Revenind la Teatrul Metropolis, în loc să ațâțe colaboratorii împotriva primăriei, managerul ar fi putut angaja integral cei 900.000 de lei pentru producții, pe care îi avea în buget, iar PMB i-ar fi plătit, cu întârzierea de 2 luni la care m-am referit. Teatrul ar fi putut, de asemenea, să solicite alocarea unor sume de bani din alte linii bugetare, unde a rămas cu excedent, pentru linia de buget (20.30.30 pentru specialiști) pentru producțiile sale. Unele realocări sunt de competența primarului, altele de competența Consiliului General, iar toate realocările solicitate de instituțiile subordonate au fost aprobate de primar sau de consiliu. Dacă și-ar fi respectat obligația legală de a invita reprezentanții PMB la Consiliile de Administrație (a și recunoscut că nu a făcut-o), managerul Teatrului Metropolis ar fi putut pune în practică aceste soluții de criză.
De asemenea, dacă managerul George Ivașcu și-ar fi respectat țintele de venituri proprii asumate la începutul anului, și realizate la 31.12.2021 doar în proporție de 54%, astăzi toți colaboratorii ar fi fost cu plățile la zi. Nu credem însă că este corect a acuza primăria de rea voință, sabotaj sau joc politic și a provoca breasla culturală prin furnizarea unor adevăruri trunchiate, în condițiile în care situația a fost generată în primul rând de un management financiar care ar fi trebuit să fie mai precaut și adaptat realității pandemice în care întreg domeniul cultural și-a desfășurat activitatea.
Două minciuni au fost repetate cu obstinație în ultimele zile. Prima, că Teatrul Metropolis se închide. Nu se închide, are în 2022 un buget de 10 milioane de lei (9,874 milioane lei), din care 1,1 milioane lei pentru producții. A doua, că sunt actori neplătiți de șase luni. Chiar managerul teatrului a dezmințit informația. Așa cum am arătat mai sus, excluzând ipoteza în care există o contabilitate “pe caiet”, nu pot exista cheltuieli angajate de o instituție publică care să nu fie plătite în 90 de zile.”, a conchis Nicușor Dan.
