Un raport publicat de Comisia Europeana anunta intentia autoritatilor europene de a consolida normele privind combaterea noilor droguri sintetice periculoase. Raportul face o evaluare a mecanismului UE de abordare a noilor substante psihoactive care intra pe piata europeana. Creat in anul 2005, acest mecanism prevede un sistem de alerte timpurii intre statele membre cu privire la noile substante, evaluarea riscului si posibilitatea unor masuri de control la nivel european. Potrivit raportului mentionat, desi sistemul de alerte functioneaza bine, mecanismul general face cu greu fata numarului mare de substante noi care intra pe piata. Din aceasta cauza pot fi cu usurinta create noi droguri care sa fie legale, dar care sa aiba efecte foarte daunatoare.
Astfel de droguri pot fi la fel de periculoase ca și substanțele interzise și sunt vândute adesea pe Internet și în magazine specializate. Printre măsurile avute în vedere de Comisie pentru creșterea eficienței normelor UE în acest domeniu se numără stabilirea unor opțiuni alternative la sancțiunile penale, identificarea de noi modalități de monitorizare a substanțelor care constituie o sursă de îngrijorare, alinierea măsurilor de control al drogurilor la măsurile pentru siguranța alimentelor și a produselor.
3% dintre români au consumat etnobotanice
O altă constatare a raportului este aceea că noile substanțe psihoactive se înmulțesc și devin disponibile într-un ritm fără precedent. 115 astfel de substanțe au fost raportate din 2005. Dacă în 2008 s-au raportat 13 noi substanțe, în 2009 numărul lor a crescut la 24, iar în 2010 – la 41. Ele cuprind o substanță pe bază de plante, derivați sintetici ai unor droguri clasice, precum și așa-numitele droguri de sinteză. Documentul prezentat de Comisia Europeană arată că, în vreme ce consumul de droguri tradiționale – cocaină, heroină, ecstasy – este în general stabil, noile substanțe psihoactive reprezintă din ce în ce mai mult o problemă la nivel mondial. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat pe 11 iulie, noile droguri sunt tot mai populare printre tinerii europeni, 5% dintre aceștia declarând că au consumat asemenea substanțe. Cei mai mari consumatori de astfel de droguri sunt tinerii irlandezi (16%), urmați de polonezi și de letoni (9%), în timp ce procentul tinerilor români care au consumat asemenea substanțe e de aproximativ 3%. Cei mai puțini consumatori se regăsesc în Malta (0,3%) și Italia (0,8%). Pe de altă parte, același sondaj arată că marea majoritate a tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani se declară în favoarea interzicerii acestor substanțe.
