Intr-un interviu acordat agentiei MEDIAFAX, Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din cadrul BNR, afirma ca nu este dispus sa taca, chiar daca se va incerca substituirea vinovatilor de la Banca Romana de Scont cu persoana sa si ca putini -tepari- ai sistemului bancar au fost pedepsiti, ceea ce explica apetitul pentru astfel de operatiuni.
– Domnule director, subiectul cred ca il banuiti: Banca Romana de Scont. Cum comentati acuzatiile care se aduc Bancii Nationale a Romaniei legate de acest nou scandal?
– Sunt mai multe variante pe care le gandesc. Prima, dar pe care o elimin rapid, este ca cei care aduc astfel de acuzatii nu cunosc continutul activitatii de supraveghere. (…)
A doua varianta la care ma gandesc e aceea ca -tipatul- vine dinspre cei care, intr-un fel sau altul, cunoscand sau participand activ la ceea ce s-a intamplat la Banca Romana de Scont, au devenit astfel complici. Imi vine in minte acum nemultumirea unor asa-zisi fondatori ai bancii fata de masura luata de Banca Nationala a Romaniei (n.r. – administrarea speciala) sau problema cu discheta fostului presedinte Teodor Nicolaescu, pe care subsemnatul a ridicat-o. N-au fost fondatori. Am primit recent o scrisoare de la unul dintre fondatorii bancii. Continutul ei este total diferit de ceea ce s-a publicat in presa. Nu doi-trei directori din Banca Romana de Scont reprezinta actionariatul fondator al bancii. In ceea ce priveste discheta… Ce s-ar fi intamplat daca cineva din banca, implicat in tranzactiile identificate ca frauduloase, ar fi folosit-o ulterior arestarii presedintelui bancii, pentru a efectua sau corecta anumite tranzactii? Aceste dischete sunt personalizate, afiseaza automat la finele jurnalului contabil numele celui care a efectuat tranzactia. Care ar fi fost comentariul ziaristului daca, in timp ce noi verificam in banca tranzactiile respective, ar fi fost inregistrate tranzactii pe numele fostului presedinte? Am fost acuzati ca ridicam documente. Cum altfel putem proba acuzatiile respective ?! Au fost patru-cinci documente originale care au fost inscrise in primul proces-verbal intocmit si ulterior predat Politiei. La fel s-a intamplat si cu discheta. Si atunci, imi vine in minte a treia varianta: ori se incearca intimidarea noastra, ori totul e o diversiune de tipul FNI. Se arunca vina pe institutiile statului, de preferinta cat mai multe, pentru a se deturna atentia de la persoanele cu adevarat vinovate. Nu sunt dispus sa platesc pentru ceea ce au furat altii si nu sunt dispus sa tac, chiar daca se va incerca substituirea vinovatilor de la Banca Romana de Scont cu subsemnatul. Este exact politica de la FNI.
– Putea supravegherea bancara sa previna caderea Bancii Romane de Scont si fraudele de acolo? Sa nu uitam ca, prin doi mari clienti care au conturi deschise aici, se pare ca statul a fost destul de pagubit.
– O banca se poate prabusi chiar daca in acea banca nu s-a furat nimic. Cum? Simplu. Ca in orice afacere, si aici intervine riscul. Exista risc de expunere, risc de curs, risc de dobanda, risc de credit, risc de management etc. Rolul nostru este de a identifica orice forma de risc in faza cand acesta se manifesta ca tendinta si de a-l limita la un nivel acceptabil. Nu suntem pandari.
O frauda nu se poate preveni, ci doar descoperi dupa ce s-a produs. Ceea ce se poate discuta este viteza cu care este descoperita. In cazul Bancii Romane de Scont, ea a fost sesizata la aproximativ doua luni si jumatate de la prima preluare de sume din contul unui client, fara acceptul acestuia.(…) Exista totusi o metoda de a preveni fraudele, ca de altfel toate infractiunile prevazute de Codul penal. Aceasta este pedepsirea drastica a celor cu adevarat vinovati si acesta nu este atributul Bancii Nationale a Romaniei. Ma tem ca, in trecut, foarte putini -tepari- ai sistemului bancar au fost pedepsiti si asta poate explica apetitul crescut al altora pentru astfel de operatiuni.
Cum sa previi o frauda cand cardasia intre unii actionari si conducere, intre conducere si ceilalti salariati, intre hoti si reprezentanti ai unor pagubasi a fost la ordinea zilei?! Credeti ca intamplator cel mai pagubit client a fost unul cu capital de stat?! Credeti-ma ca, vazand circuitul banilor furati, am convingerea ca, cel putin in cazul ASTRA, furtul a fost dirijat si premeditat. O sa-mi spuneti ca exagerez. Ei bine, nu! Dupa controlul facut la Banca Romana de Scont, inca din luna martie 2001, Banca Nationala a Romaniei a sesizat Oficiul de supraveghere in asigurari asupra expunerii societatii ASTRA pe un singur client – Construct Group International -, operatiune care noua ni s-a parut suspecta, chiar daca nu prezenta riscuri pentru banca. Urmarea?! S-a continuat pomparea de bani. De ce era nevoie sa transferi sume de la Citibank, Banca Romaneasca sau Banc Post in contul unei societati de valori mobiliare la Banca Romana de Scont, societate care, din cate stiu, nici nu era autorizata ca intermediar pentru astfel de tranzactii?! Nu se puteau cumpara titluri de stat si prin cele trei banci?! In celalalt caz (n.r. – Posta Romana), daca singura judecata a fost nivelul dobanzii, inseamna ca cei care au luat aceasta decizie nu stiu ca nivelul dobanzii iti poate semnala nivelul riscului.
Credeti-ma ca -ancheta- la Banca Romana de Scont mi-a scos in fata multe aspecte si fapte pe care nici nu le banuiam. Daca supravegherea inseamna ca trebuia sa intuim ce gandea sa inregistreze un presedinte de banca in evidenta contabila a bancii la orele 21.00, atunci nu ne-am facut datoria. Si va asigur ca sunt multe de spus aproape despre fiecare pagubit.
– Vorbeati de circuitul banilor. Ce ne puteti spune?
– Cineva spunea ca banii sunt fungibili (n.r. – -Curentul– Sorin Ovidiu Vintu, la -Marius Tuca Show-) si ca cine nu stie asta nu stie meserie. Ei bine, s-a inselat!! Uneori, banii lasa urme! (…) Va asigur ca circuitul sumelor a fost identificat.
– Domnule director, se mai poate recupera ceva?
– Personal, cred ca da, daca se actioneaza cum trebuie.
– Caderea Bancii Romane de Scont pune in pericol sistemul bancar romanesc?
– Aceasta banca reprezinta 0,2% din activele bancare. Raspunsul vine de la sine.
