Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a înregistrat anul trecut un număr record de 858 petiții și a aplicat 110 amenzi. Aceste cifre le depășesc de departe pe cele 548 petiții trimise la CNCD în anul 2012. În anul trecut, CNCD a constatat fapte de discriminare în 135 de cazuri, în timp ce 348 de petiții au fost respinse. Pe de altă parte, în cazul altor 341 sesizări, Consiliul a constatat că nu este competent să le soluționeze. Astfel, CNCD a înregistrat recorduri și în ceea ce privește numărul de constatări și de petiții primite care nu erau de competența instituției. Anul trecut, cel mai des reclamată, în 441 de petiții, a fost discriminarea pe criteriul categoriei sociale. Alte criterii de discriminare identificate în petiții au fost cele privitoare la etnie (66), la naționalitate (61), handicap (42), limbă (38), gen (31), vârstă (18), convingeri (14), orientare sexuală (13), categorie defavorizată (13), religie (11), boală cronică necontagioasă (9), infectare cu HIV (4), rasă (3) și altele (121). Totodată, cele mai multe petiții primite, în număr de 459 au fost legate de angajarea și muncă și cele privitoare la exercitarea profesiei.
În ceea ce privește zona din care au provenit aceste petiții, Capitala a fost pe primul loc, cu 297 de sesizări, urmată de regiunea centru (Brașov, Sibiu, Alba, Mureș, Covasna, Harghita), cu 115 sesizări. Peste 100 de sesizări s-au înregistrat și în regiunea Sud-Muntenia (Prahova, Argeș, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Ialomița și Călărași, cel mai multe provenind din primele trei județe). Tot în cursul anului trecut s-au înregistrat și cele mai multe amenzi (110), în valoare de 267.800 de lei. Cu un an înainte, în 2012, au fost date 35 de amenzi care au totalizat 114.000 lei. Cele mai multe amenzi din 2013 – 48 au fost de câte 1.000 de lei fiecare. Amenzile au fost aplicate pentru discriminare pe criteriul categoriei sociale (37), al naţionalităţii (15) și etniei (14), genului (9), handicapului (7), limbii și convingerilor (câte 5), vârstei, bolii cronice necontagioase și orientării sexuale (câte 3), religiei (2), categoriei defavorizate și infectării cu HIV (câte una) și pe alte criterii (5). La aceste amenzi s-au adăugat 48 de recomandări și 34 de avertismente.
Printre cele mai cunoscute cazuri de care s-a ocupat CNCD anul trecut a fost colindul antisemit interpretat de un ansamblu clujean la TVR 3, în ziua de 6 decembrie. Televiziunea Română a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului cu 50.000 de lei, reprezentanții acesteia spunând că alegerea colindelor interpretate de Ansamblul „Dor transilvan” în timpul emisiunii în direct „Alege verde” de la TVR 3 a aparținut Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj. Astfel că CJCPCT Cluj și Regia de Transport Cluj de care aparține Ansamblul „Dor transilvan” au primit amenzi de câte 5.000 de lei. Directorul CJCPCT Cluj, Tiberiu Grozea, care era și director artistic al Ansamblului „Dor transilvan”, și-a dat demisia din ambele funcții, după scandalul creat în jurul acelui colind. Atunci, reacții negative față de prezentarea emisiunii respective au fost exprimate inclusiv de Ambasada Israelului, Ambasada SUA, Federația Comunităților Evreiești din Cluj și mai mulți lideri politici români.
Un alt caz celebru de discriminare înregistrat anul trecut a fost cel al odiosului Daniel Barbu, fost ministru al Culturii la vremea respectivă, care pe 8 decembrie a declarat că banii alocați pentru programul național de prevenire și combatere a infectării cu HIV reprezintă jumătate din bugetul alocat pentru programele ministerului pe care îl conducea și că, dacă s-ar renunța la acel program, el ar putea organiza mai multe evenimente culturale. O zi mai târziu președintele Traian Băsescu a spus că Victor Ponta trebuia să îl demită pe ministrul liberal al Culturii imediat, iar președintele PNL Crin Antonescu a afirmat că crede că Barbu va demisiona. Până la urmă, pe 12 decembrie, Daniel Barbu s-a simțit și și-a înaintat demisia din funcția de ministru al Culturii. Ulterior, el a fost sancționat cu avertisment de către CNCD, în condițiile în care și-a asumat responsabilitatea pentru declarațiile făcute, și-a cerut scuze public și și-a dat demisia.
CNCD a avut în atenție, în februarie 2013, și declarația lui Rareș Buglea, consilier local în Alba Iulia, făcută pe contul său de Facebook, în care acesta susținea sterilizarea femeilor rome care nu au condiții să crească un copil. Buglea a fost amendat de CNCD cu 8.000 de lei, iar o parte din membrii Consiliului Local Alba Iulia au cerut demisia sa. Ulterior, Buglea și-a dat demisia din funcția de președinte al TNL Alba și a anunțat că se delimitează de PNL până la lămurirea acelui scandal în care este implicat. Declarația lui a urmat uneia aproape similare, de la începutul anului trecut când,pe blogul Naționaliștilor Autonomi din Timișoara a fost postat un anunț prin care era oferită o recompensă de 300 de lei fiecărei femei rome care se supune unei operații de sterilizare în 2013, autorii nefiind încă identificați.
Anul trecut, chiar și Academia Română a fost vizată într-un caz de discriminare, după ce un cercetător de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al instituției a sesizat CNCD în legătură cu două lucrări coordonate de directorul centrului, Radu Baltasiu, cu afirmații discriminatorii la adresa minorității maghiare. Cercetătorul respectiv a fost concediat, CNCD constatând în acest caz „victimizarea” și amendând CESPE cu 8.000 de lei. Tot anul trecut a fost amendat de CNCD, cu 10.000 de lei, președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, Remus Borza, pentru discriminarea angajatelor gravide sau mame, după ce a afirmat că societatea pe care o conduce nu este una „de lăuze” și le‐a numit pe angajatele mame „fătuci care au făcut copii pe bandă”. O amendă și mai mare, de 15.000 de lei, a fost aplicată de consiliu unei firme din Capitală pentru concedierea unei angajate după concediul maternal. Dar, cea mai mare sancțiune, o o amendă de 20.000 de lei, a fost aplicată unei alte firme din Capitală, unde după ce secretara managerului, care fusese concediată și reangajată în urma câștigării procesului intentat firmei, a fost pusă să rupă hârtii timp de opt ore pe zi.
Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, și Agenția Națională a Funcționarilor Publici ANFP) au fost amendați de CNCD cu câte 600 de lei, pentru impunerea cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea funcției de arhitect-șef în cadrul primăriei Miercurea Ciuc. Raduly Robert a afirmat că, în orașul al cărui primar este, cunoașterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie. Potrivit articolului 19 al Legii 215/2001, a administrației publice locale, republicată), „în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaţionale la care România este parte”. Liderul UDMR Kelemen Hunor a spus atunci că utilizarea limbii maghiare în administrația locală este un drept garantat de lege și că „nu constituie excepție de la acest caz nici arhitectul șef al primăriei Miercurea Ciuc, în a cărui fișă a postului s-a inclus și obligația de a acorda audiențe”.
Tot anul trecut CNCD a aplicat amenzi de 5.000 de lei, pentru publicarea unui anunț într‐un cotidian din Satu Mare privind angajarea unui bijutier „exclus naționalitate maghiară”. Astfel, persoana care a dat anunțul la ziar a fost amendată cu 3.000 de lei, iar cotidianul local din Satu Mare care l‐a preluat a primit o amendă de 2.000 de lei.
Alianța Familiilor din România și Asociația Provita au fost amendate cu câte 1.000 de lei de CNCD, pentru afișarea unor bannere care incitau împotriva evenimentelor organizate în cadrul Lunii istoriei LGBT – manifestare pentru promovarea drepturilor minorităților sexuale, organizată în februarie în Capitală. „Vino la Muzeul Țăranului Român azi (20 februarie, n.r.) la ora 18.00! Ți-ai vedea băiețelul…homosexual? Ți-ai închipui fetița…lesbiană? Pe Olari și la MŢR se fac niște chestii”, scria pe panouri. Pe 20 februarie, proiecția filmului „Copiii sunt bine-mersi/ The Kids Are All Right”, programată la Muzeul Țăranului Român în cadrul Lunii LGBT, a fost oprită de aproximativ 50 de persoane, care s-au ridicat de pe scaune și au început să huiduie și să cânte cântece bisericești.
În schimb, un cotidian central a fost amendat cu 2.000 de lei, după ce, pe un blog pe care îl găzduiește pe site-ul său, s-a afirmă despre Biserica Ortodoxă Română că ar fi „o organizație anti‐umană, criminală, anti‐viață, al cărei scop pare a fi propășirea suferinței și mizeriei, a misticismului și necunoașterii, pentru propria bunăstare”, în legătură cu cererea Patriarhiei Române către UE să înceteze finanțarea cercetării pe embrioni umani.
Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a fost sancționată cu amendă de 4.000 de lei după ce Asociația Nevăzătorilor din România a reclamat faptul că standardele ocupaționale pentru meseria de maseur prevăd că aptitudinile necesare acestei meserii nu pot fi dobândite de nevăzători. Și două bănci au fost amendate de CNCD anul trecut cu 4.000 de lei fiecare, deoarece au refuzat să acorde credite unei persoane cu dizabilități pentru adaptarea locuinței la nevoile sale. De asemenea, CNCD a amendat și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cu 1.000 lei pentru condiționarea înscrierii la Școala de agenți de poliție din Câmpina în funcție de înălțimea candidatului iar o școală generală din Capitală a primit o amendă de 1.000 de lei pentru că a organizat un concurs pentru a forma o clasă „de elită”.
