Un grup de 37 de ceangai dintr-un sat bacauan a cerut, vineri, la Iasi, Episcopiei Romano-Catolice oficierea slujbei in limba maghiara la biserica din localitate si a avertizat ca, in cazul nesolutionarii acestei cereri, va sesiza Vaticanul.
Cei 37 de etnici maghiari, din satul bacauan Pustiana, fac parte din Asociatia -Szent Istvan- si au venit la Iasi imbracati in costume nationale si insotiti de o echipa a unei televiziuni din Budapesta. Satul reprezinta una dintre zonele -ceangaiesti-, in care organizatii maghiare, guvernamentale sau nu, au fost depistate actionand intens pentru a-i determina pe locuitori sa se declare etnici maghiari, incalcand legea prin falsuri, uz de fals si propaganda, existand si probe in acest sens.
-Vrem sa ni se respecte drepturile. Dorim ca preotul Eugen Diac sa oficieze slujba si in limba maghiara, iar conducerea scolii sa introduca patru ore de predare a limbii materne pe saptamana. Desi am cerut de mai multe ori aceste lucruri, nici preotul si nici profesorii nu au respectat dorintele noastre. La noi in sat sunt in jur de 2.000 de locuitori, din care majoritatea sunt de etnie maghiara, pe care si-au declarat-o si la recensamant. Am depus un memoriu in acest sens, dar nu am reusit sa obtinem decat niste promisiuni-, a declarat presedintele Asociatiei -Szent Istvan-, Tinka Nyisztor.
Grupul a fost primit de episcopul auxiliar al -Episcopiei Romano-Catolice-, Aurel Perca. -In ceea ce priveste cererile oamenilor, le voi preda mai departe Prea Sfintitului. Nu sunt eu cel in masura sa ia decizii in aceasta directie-, a declarat Perca.
Protestatarii au declarat ca, in cazul in care solicitarile lor nu vor fi satisfacute, vor merge la forurile superioare ale Bisericii.
-Suntem decisi sa ajungem la Vatican, la Sf. Papa, care sigur ne va rezolva problema-, a declarat Nyisztor Tinka.
Urmatorii pasi sunt previzibili. Materialul -documentar- va fi predat, dupa toate probabilitatile, diferitor organisme internationale, inclusiv la Sf. Papa.
La fel de previzibila este si lipsa de reactie a autoritatilor romane.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane
