Un nou scandal, iscat, am putea spune, de amorul artei, -incearca- sa mai racoreasca prafuitul targ al Bucurestilor. Observatorul Astronomic trebuie sa redevina ceea ce a fost – pinacoteca Bucurestiului. Imobilul donat de catre vaduva amiralului Vasile Urseanu, in regretata perioada a anilor *30, care prin actul de donatie trebuia sa fie un muzeu municipal. Ceea ce a si fost pana in 1949. Acum, Ministerul Culturii sustine ca mostenitorii familiei amiralului Urseanu ameninta cu anularea actului de donatie si, implicit, -confiscarea- imobilului, a lunetei donate pentru accesul publicului larg si a valoroasei colectii de tablouri. Dar toate acestea nu au nici un fel de importanta pentru dr. Harald Alexandrescu, coordonatorul de azi al Observatorului Astronomic, care se opune acestei restaurari cu o inversunare demna, poate, de cauze mai bune. Ministerul Culturii acuza mai deunazi, cei drept, pe un ton politicianist, ca dr. Harald Alexandrescu, in -complicitate- cu Primaria Capitalei, -a blocat restaurarea, cu incepere din 2001, respingand sistematic includerea acesteia in bugetele anilor 2001-2003-. Ca o fi sau nu asa nu stim cu exactitate, dar cert este ca in momentul de fata, cele 5.390 de piese de arta din colectiile municipiului Bucuresti zac depozitate in conditii precare.
Interpretarile subiective ale unui act de donatie
Ministerul Culturii sustine ca trebuie respectat actul de donatie facut de familia amiralului Urseanu, in care imobilul din Lascar Catargiu, de la nr. 21, era destinat -infiintarii unui muzeu municipal. (…) Aici a functionat intre 1933 si 1949 Pinacoteca Municipiului Bucuresti-. In replica, Harald Alexandrescu invoca faptul ca in actul de donatie nu se mentioneaza ca o conditie expresa ca imobilul respectiv sa devina pinacoteca, ci muzeu. -Or, Observatorul Astronomic asta si este, un muzeu. Avem aici depozitate 10.000 de piese ce tin de fenomenul astronomic, unele fiind unicat in lume-, interpreteaza coordonatorul Observatorului, -omitand- faptul ca in acest imobil a functionat Pinacoteca Municipiului Bucuresti, in perioada 1933-1949, perioada in care donatoarea a fost in viata. Mai mult chiar, cele mai importante donatii (Ioan I. Movila si Filip Marin) din colectia de arta a Capitalei prevad prin clauze speciale conditia expunerii pieselor in sediul de pe Lascar Catargiu. Un alt argument invocat de Harald Alexandrescu ar fi acela ca cele 5.400 de piese de colectie, printre care cele de arta romaneasca (reprezentata de Lucian Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman), de arta europeana (scoala italiana, scoala venetiana, scoala flamanda, spaniola, germana) nu ar avea loc sa fie expuse in -micuta cladire a Observatorului-, care poate gazdui, in schimb, 10.000 de piese ce tin de astronomie. Intrebat fiind daca ar fi de acord cu un alt sediu pentru Observator, dl Harald Alexandrescu spune ca -da-, dar ca este imposibil, pentru ca este nevoie de o constructie speciala, care sa sustina luneta in greutate de apropae 10 tone, si ca numai proiectul unei astfel de constructii implica niste costuri exorbitante. Mai mult, coordonatorul Observatorului spune ca actul de restaurare ar bloca un proiect de-al domniei sale de infiintare a unui Planetariu, -astfel incat si Bucurestiul sa intre in randul capitalelor civilizate-.
In ceea ce-i priveste pe urmasii familiei Urseanu, Alexandrescu spune ca nu este vorba decat de -prietenul meu Alexandru Puchinescu, care ar fi trebuit sa vina si el la conferinta de azi (n.r. – ieri). Din pacate, i-a murit o ruda in Germania si nu a putut sa confirme ca nu are nici o pretentie asupra imobilului. El este prietenul meu bun si nu are cum sa aiba vreo pretentie-.
Scandalul a degenerat si intr-un conflict direct intre Alexandrescu si Razvan Theodorescu, primul acuzandu-l pe ministrul culturii de -dezinformare-, de -complicitate la demolarea Bisericii Sf. Vineri-, de -mineriada din 2000- si de multe, multe altele, care mai de care mai -astronomice-.
