In sfarsit, ofiterii de informatii din Romania vor avea un statut al lor in societate. Luptandu-se cu prejudecatile opiniei publice, care continua, in mare parte, sa-i considere -securisti-, ofiterii de informatii vor putea, prin acest statut, sa schimbe aceasta perceptie, dar si sa actioneze mai eficient in activitatea lor specifica. Prin proiectul de lege privind statutul general al ofiterilor de informatii, initiat de deputatul PSD Ion Stan, presedinte al Comisiei SRI, si depus la Camera Deputatilor, acesti ofiteri sunt functionari publici cu statut aparte si se afla sub protectia statului. Statutul se aplica ofiterilor de informatii din SRI, SIE, DGIA (MApN), DGIP (MI), SIPA (MJ), SPP, STS si altor structuri de informatii, daca sunt create ulterior aparitiei legii. Proiectul de lege mai cuprinde capitole privind regimul disciplinar, protectia sociala, protectia sanatatii, Codul de etica al profesiei. Totusi, trebuie sa spunem ca este vorba doar despre un proiect, care, chiar daca va deveni lege, mai ramane de vazut si cat de mult va fi respectata.
Statutul ofiterului acoperit
Conform acestui statut, in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu, unii ofiteri pot sa ocupe functii in structurile administratiei publice, intreprinderi, institutii sau organizatii, iar conducatorii acestora au obligatia de a nu-i deconspira. Acestor ofiteri le este interzisa implicarea in secret in organele puterii legislative sau judecatoresti, in organizatiile politice sau religioase, in scopul influentarii activitatii acestora.
Indatoririle generale ale acestor ofiteri impun ca acestia sa pastreze -o stricta neutralitate politica si sindicala-. Ei sunt obligati, printre altele: sa nu initieze, sa nu transmita si sa nu execute ordine, actiuni ori masuri abuzive sau ilegale, iar in situatii exceptionale, contrare legilor si obiceiurilor razboiului; sa isi declare averea precum functionarii publici; sa nu foloseasca pozitia profesionala sau calitatea pentru crearea de avantaje in probleme de interes personal; sa declare, in termen de 30 de zile de la primire, orice donatie directa sau indirecta ori daruri primite in legatura cu exercitarea atributiilor.
Acesti ofiteri nu pot exercita direct sau prin persoane interpuse activitati de comert, nu pot participa la conducerea ori administrarea societatilor comerciale sau civile, cu exceptia consiliilor de administratie, daca sunt numiti de conducatorii serviciilor de informatii. Datele care privesc identitatea si calitatea ofiterilor de informatii, pana la echivalentul functiei de subdirector general inclusiv, sunt secrete si nu pot fi facute publice. Acest tip de ofiteri utilizeaza nume de serviciu.
Protectia colaboratorilor
In tarile civilizate, cetatenii sprijina serviciile de informatii din proprie initiativa, ajutand astfel mai ales in actiunile de prevenire a unor atacuri teroriste sau a unor actiuni straine intereselor statului respectiv. La noi, cei care ajuta cu date aceste structuri sunt considerati in continuare ca fiind -turnatori-, -ciripitori-, ajungandu-se chiar ca si termenii de -colaboratori- sau -informatori- sa sune compromitator. Acum, prin statutul ofiterului de informatii, persoanele care sprijina in mod confidential serviciile de informatii beneficiaza de: protectia identitatii si de garantarea confidentialitatii sprijinului acordat; de despagubiri integrale pentru toate prejudiciile materiale, ca urmare a sprijinului acordat; compensatii pentru daunele la adresa vietii sau integritatii.
Persoanelor straine care acorda sprijin confidential serviciilor de informatii romane li se poate acorda la cerere cetatenia romana, iar perioada colaborarii se ia in calcul pentru stabilirea vechimii in munca. Protectia sociala a persoanei care acorda acest tip de sprijin serviciilor de informatii romane, fara a fi cetatean al tarii, se realizeaza din fonduri puse la dispozitia serviciilor prin bugetul alocat acestora.
Casatorii cu -binecuvantarea- sefilor
Cinci libertati sunt restranse pentru aceasta categorie, printre acestea figurand libertatea incheierii casatoriei, caz in care, daca este vorba de o persoana apatrida sau de alta cetatenie decat cea romana, casatoria este conditionata de aprobarea conducatorului structurii informative in cauza.
Un ofiter de informatii poate solicita oricarei persoane, inclusiv celor obligate, sa pasteze secretul profesional, sub indatorirea de a respecta dreptul de confidentialitate, sa furnizeze informatii cu indeplinirea unor conditii. Acestea se refera la o autorizare scrisa de la un superior, procurorul general sau alt procuror este instiintat despre autorizarea emisa, persoana este instiintata ca, in preluarea informatiilor, nu i se cere sa incalce vreun drept ori vreo obligatie de confidentialitate. Un alt drept le permite ofiterilor sa intre in spatiile private sau in localuri oficiale, daca exista motive temeinice, sa utilizeze sisteme de comunicatii publice sau private, sa utilizeze mijloace de transport ale organizatiilor publice, daca acest fapt previne un atentat la adresa vietii, un act terorist ori o infractiune grava. Situatiile de aceasta natura se comunica procurorului in termen de 24 de ore. Pe timpul exercitarii atributiilor, ofiterul de informatii nu poate fi retinut, arestat sau investigat.
