Home Actualitate Operațiunea Cetățenia: cum luau funcționarii români „iepurașii” și „carboavele” de la moldoveni

Operațiunea Cetățenia: cum luau funcționarii români „iepurașii” și „carboavele” de la moldoveni

DISTRIBUIŢI

De la Podul de flori la Podul de pașapoarte

Procurorii Parchetului General au reținut ieri 10 persoane, în cadrul unei anchete care viza destructurarea unei rețele infracționale, prin care cetățeni moldoveni primeau nelegal cetățenia română. Acțiunea procurorilor a început joi dimineață, cu percheziții la 32 de adrese din București, Chitila, Otopeni și din județul Teleorman, vizate fiind aproximativ 50 de persoane. Potrivit procurorilor, în cauză sunt cercetate 36 de persoane sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de trafic de influență, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct și indirect de informații nedestinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. De asemenea, sunt suspectate de implicare în activitatea infracțională 20 de persoane cu dublă cetățenie română și moldoveană care au intermediat activitățile infracționale, doi lucrători ai Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidența persoanelor București-Biroul de evidență a persoanelor nr. 5 și doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă). În urma perchezițiilor de joi, procurorii au identificat și ridicat diferite sume de bani în lei și valută (de ordinul miilor de euro) și documente de stare civilă. ?ê?£eful de Evidența Persoanei Sector 1 a făcut infarct când a auzit despre faptul că oameni din subordinea sa au fost ridicați pentru audieri.

„Avocații” primeau între 50 și 250 de „iepurași”

Ancheta a scos la iveală modul în care opera rețeaua, dar și sumele plătite către membrii acesteia. Anchetatorii au stabilit că metoda folosită consta în remiterea de către cetățenii din Republica Moldova interesați a actelor și sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetățenie – română și moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuși (șoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chișinău și municipiul București), iar cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul țărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare. Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorității Naționale pentru Cetățenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pe dosar introduceau cererile de redobândire a cetățeniei în circuit și depuneau diligențe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar și nu în ordinea înregistrării lor. Ulterior redobândirii cetățeniei române, moldoveni (deveniți și cetățeni români) cointeresați în dobândirea pașaportului românesc, le remiteau acelorași intermediari sume cuprinse între 50 euro și 250 euro. Aceștia cointeresau mai departe unii funcționari de la Starea Civilă Sector 1 București, care primeau sume de cinci euro sau 20 de lei pe fiecare act de stare civilă românesc și soluționau cu celeritate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile. După obținerea actelor de stare civilă românești, aceiași intermediari, contra unei sume de 100 euro pe pașaport, interveneau pe lângă funcționari din cadrul Direcției Generale Pașapoarte pentru emiterea cu celeritate a pașapoartelor românești. Potrivit unor surse apropiate anchetei, deoarece se așteaptau că sunt interceptați, membrii rețelei vorbeau codificat – fucnționarii care primeau mita erau denumiți „avocați”, iar banii erau numiți „mop”, „carboave”, „iepurași” sau „bastoane”.

1.000 de basarabeni, luați în spațiu de o singură persoană

?óÔé¼?¿Existau și cetățeni moldoveni care doreau să-și stabilească domiciliul în Municipiul București, ei apelând pentru luarea în spațiu și eliberarea cărții de identitate românești la aceiași intermediari. La rândul lor aceștia apelau la funcționari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor București – Biroul de Evidență a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevărat fief al cetățenilor moldoveni). „Existau situații în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau și până la 1.000 de cetățeni moldoveni luați în spațiu)”, spus anchetatorii. Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenții, acești funcționari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezența obligatorie a proprietarilor care luau în spațiu cetățenii moldoveni).

?ê?£eful de la Evidența Persoanelor Sector 1 a murit când a auzit de anchetă

Șeful de la Evidența Persoanelor Sector 1, Adrian Toma, a murit ieri, în urma unui atac de cord, după ce a fost anunțat că unii dintre subalternii săi sunt audiați în ancheta privind acordarea nelegală de cetățenie unor cetățeni moldoveni. Șeful Serviciului pentru Evidența Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate în acest dosar, el fiind anunțat de colegii săi, în timp ce era acasă, că doi subalterni au fost ridicați pentru audieri. Soția lui Toma a spus, însă, că acestuia i-a fost rău toată noaptea. Ea a precizat că bărbatul era cardiac și trebuia să fie operat, însă a refuzat pentru că îi era teamă. Echipajul de ambulanță care a sosit la casa lui Toma a încercat să-l resusciteze aproximativ 55 de minute, însă fără succes.

Bogdan Cristescu

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.