Abuzurile incredibile ale rechinilor imobiliari, ale căror proiecte pun în pericol clădiri de patrimoniu și chiar monumente istorice din Capitală, afectează în prezent una din cele mai valoroase și impresionante clădiri: Palatul Știrbei. „Mulțumită“ actualului proprietar, Ovidiu Popescu, două turnuri ar putea urma să se ridice pe locul a ceea ce a fost odată anexă la Palat, între strada General Budișteanu și Calea Victoriei, construcții ce ar putea distruge monumentul istoric. Beneficiarul intenționează, prin „PUZ Palatul Știrbei-Calea Victoriei“, pe långă plantarea celor două turnuri, să îmbrace palatul (monument de categorie B) într-un borcan de sticlă. Proiectul a fost prezentat de mai multe ori în fața Comisiei de urbanism din cadrul Primăriei Capitalei, însă a fost respins. Asta pånă de curånd, cånd, potrivit unor surse oficiale, actualul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a făcut presiuni pentru a fi aprobat.
Ca atare, Primăria Municipiului București, prin arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, a dat avizul pentru construirea unui turn în curtea din spatele Palatului Știrbei, pe locația monumentului istoric demolat. Conform proiectului, noua construcție este lipită chiar de palat, monument istoric, și va adăposti un hotel, locuințe și peste 5.000 mp de spații comerciale, altfel spus un mall generator de bani. Se pare că practica derogărilor de la PUG și de la lege în general a devenit mai curând regulă decât excepție. O explicație pentru avizul dat, arhitectul-șef al Capitalei nu a avut. A venit în schimb cu promisiuni halucinante: „Cu siguranță, nu va avea mai mult de 15 etaje“. Și totuși, ne întrebăm, retoric, cum s-a ajuns din nou ca un monument istoric să cadă în fața unui proiect imobiliar cu termopane?
Același monument istoric, alte argumente
Cum proiectul a fost prezentat de mai multe ori în fața Comisiei de urbanism din cadrul Primăriei Capitalei și a fost respins pentru modificări, omul de afaceri Ovidiu Popescu a devenit nemulțumit, ba chiar a amenințat că va da în judecată primăria, motivând că pierde zeci de milioane zilnic. La acea vreme, arhitect-șef al Capitalei era Adrian Bold. Acesta a refuzat să dea avizul, motivând că regulamentul de urbanism nu permite construirea unui imobil atât de înalt: „Calea Victoriei 107 este exact zonă protejată și trebuie temperată de un regim de înălțime mediu, iar eu pe parcela respectivă nu văd mai mult de șapte etaje“, declara Bold la acea vreme. Între timp, însă, lucrurile s-au schimbat. Nu locația Palatului și nici valoarea lui. Ci factorii de decizie din primărie, precum și din Ministerul Culturii, cei care, culmea, ar fi trebuit să protejeze și să reabiliteze patrimoniul construit al Bucureștiului, dar care închid însă ochii la proiecte abuzive sau chiar declasifică astfel de monumente. Însă, potrivit președintelui Asociației Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan, afaceristul Ovidiu Popescu mai are doi pași până își va vedea visul împlinit. A trecut, mulțumită lui Oprescu, de primul hop: avizul arhitectului-șef al Capitalei. Următorul pas pentru el este să obțină avizul de la Ministerul Culturii și apoi proiectul trebuie aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Acesta din urmă este for decizional.
„Noroc“ cu Oprescu
Demolarea imobilului monument istoric din str. Banului nr. 2, parte din Palatul Știrbei a fost finalizată la sfârșitul anului 2008. Imobilul a fost construit la sfârșitul secolului XIX ca anexă la Palatul Știrbei din Calea Victoriei 107 și se găsește la poziția 356 în lista monumentelor istorice din București (care se poate consulta pe site-ul Ministerului Culturii). Autorizația de desființare are numărul 90/04/V/ 2891/08 și a fost emisă de Primăria Sectorului 1 la 03.04.2008 (conform site-ului Primăriei Sectorului 1). Președintele Asociației Salvați Bucureștiul vede trei posibilități pentru ceea ce s-a întâmplat. „Autorizația de desființare a fost emisă pentru niște mici construcții anexe, iar beneficiarul a demolat «din greșeală» și monumentul istoric ori Ministerul Culturii a declasat în prealabil monumentul istoric din str. Banului nr. 2, sau Primăria Sectorului 1 nu a observat că imobilul din str. Banului, anexă a Palatului Știrbei, este și el monument istoric“, sus-ține Nicușor Dan. Avizul de desființare a fost cerut de mai multe ori Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și a fost refuzat de fiecare dată. Ministerul Culturii are însă dreptul să semneze un aviz de demolare contrar opinei exprimate de Comisie, care are caracter consultativ. „Așa s-a întâmplat când Direcția Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural București a dat avizul de desființare pentru imobilul din str. Batiștei nr. 26, fără să consulte Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Următorul pas pentru afaceristul Ovidiu Popescu a fost să facă presiuni asupra Primăriei Capitalei, cerând Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului avizul pentru construirea unui turn în curtea din spatele Palatului Știrbei, pe locația monumentului istoric demolat, acesta fiindu-i acordat în momentul în care primar a devenit Sorin Oprescu.
Afacere cu miros de petrol
Cine este misteriosul proprietar al Palatului Știrbei? Conform datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, îl găsim pe Ovidiu Popescu acționar, dar și administrator al Laird Resources Romania, firma care deține 76% din Petrolexportimport.
Laird Resources Romania este deținută în proporție de 50% de off-shore-ul Laird Resources, din Insulele Virgine, restul acțiunilor fiind împărțite frățește de Ovidiu Popescu și de Valeriu Iancu, nimeni altul decåt fostul director general al Petrolexportimport, pe atunci firmă de stat.
Preluarea companiei de stat de către Laird Resources a fost privită, în unele cercuri, drept o afacere controversată. Ea a făcut și obiectul unei interpelări parlamentare. La această interpelare, Ministerul Finanțelor s-a spălat pe måini, trecånd responsabilitatea explicațiilor la AVAS. AVAS nu a dat un răspuns nici pånă astăzi.
