Dupa sase ani, pagubitii Fondului National de Investitii vor trece astazi din nou prin calvarul rejudecarii dosarului FNI, fara a-l vedea pe actorul principal – Sorin Ovidiu Vintu – in boxa acuzatilor. In urma cu patru luni, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au admis contestatiile facute de Ioana Maria Vlas impreuna cu celelalte 12 persoane care fusesera condamnate la judecata si de asociatiile care reprezinta in instanta cei 128.476 de pagubiti FNI si au decis rejudecarea cazului.
Privita ca o decizie ce duce datele problemei inapoi in 2000, aceasta hotarare a Curtii de Apel Bucuresti este o sansa ca Sorin Ovidiu Vintu sa poata fi adus in boxa acuzatilor.
Dosarul privind prabusirea FNI se va intoarce, astazi, pe masa judecatorilor Tribunalului Municipiului Bucuresti. Pagubitii escrocheriei de proportii si una dintre persoanele trase la raspundere in acest dosar, Ioana Maria Vlas, au sansa sa declare adevarul privind constituirea, functionarea si caderea FNI, sperand ca in urma declaratiilor lor sa il vada pe Sorin Ovidiu Vintu in fata instantelor de judecata. Conform pronuntarii, judecatorii Curtii de Apel au -desfiintat in totalitate sentinta penala nr. 1266 din data de 13 octombrie 2005, pronuntata de Tribunalul Municipal Bucuresti – Sectia I-a Penala (n.r. – in dosarul nr. 24732/3/2004 (6896/2004)- si au trimis cauza -spre rejudecare la aceeasi instanta a TMB-. Deci, in acest moment, datoria privind aflarea adevarului in cauza FNI revine judecatorilor TMB. Motivul invocat in iunie de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti, care au casat decizia prin care cei opt inculpati in acest dosar au fost condamnati la pedepse cu inchisoarea, a fost bazat pe faptul ca inculpatilor nu li s-a respectat dreptul la aparare atunci cand au fost judecati de instanta de fond. Potrivit Codului de procedura penala, retrimiterea dosarului de catre instanta de fond catre Parchetul General pentru refacerea urmaririi penale se motiveaza in conditii extrem de stricte.
Astfel, articolul 333 prevede posibilitatea de sesizare a magistratilor, insa specifica clar faptul ca o astfel de decizie trebuie probata exemplar: -In tot cursul judecatii, instanta se poate desesiza si restitui dosarul procurorului, cand din administrarea probelor sau din dezbateri rezulta ca urmarirea penala nu este completa. (…) Instanta este obligata sa indice totodata faptele ce urmeaza a fi constatate si prin ce anume mijloace de proba-.
Decizia Curtii de Apel Bucuresti din iunie 2006 de rejudecare a dosarului i-a multumit chiar si pe cei mai bine de 128.000 de pagubiti care au asteptat o solutie, mai ales ca in 2004 procurorul de caz hotarase disjungerea lui Vintu din motive medicale. Mai exact, din cauza ca acesta avea piciorul rupt. -Decizia e buna, insa numai daca il vor judeca pe Sorin Ovidiu Vintu, singurul cu adevarat vinovat de ceea ce s-a intamplat, se va afla adevarul-, au reactionat vreo 10-12 pagubiti la data aceea. Un aspect lasat nelamurit prin decizia Curtii de Apel priveste de fapt cererea Ioanei Maria Vlas, cea de reintroducere in cauza a lui Vintu, despre care aceasta a declarat, in repetate randuri, ca ar fi -principalul vinovat- de prabusirea Fondului.
Un picior in ghips nu l-a scapat de tot
Pana la decizia Curtii de Apel Bucuresti, Sorin Ovidiu Vintu nu figura pe lista inculpatilor din cauza ca Irinel Paun, procurorul de caz, a decis disjungerea cazului acestuia din restul dosarului. Motivul invocat: -Inculpatul Vintu Sorin Ovidiu a suferit o interventie chirurgicala (n.r. – si-a rupt piciorul) ca urmare a unui accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmarire penala-. Procurorul Irinel Paun a preferat sa nu tina cont de prevederile Codului de procedura penala, respectiv art. 38 C.p.p., coroborat cu articolele 33 si 34 din C.p.p., privitoare la competenta in caz de indivizibilitate si conexitate, si a decis ca cercetarile sa fie disjunse. In articolul 33 C.p.p., lit. a, se prevede ca este considerat caz de indivizibilitate cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane, iar in art. 34 C.p.p., lit. d, ca -atunci cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru buna infaptuire a justitiei-.
Mai mult, desi actele aflate la dosarul cauzei FNI demonstrau ca Vintu si complicii sai (Ioana Maria Vlas si Nicolae Popa) se fac vinovati de savarsirea infractiunii de spalare a banilor, procurorul Paun a considerat de cuviinta sa dispuna disjungerea in cazul celor trei mentionati si pentru savarsirea infractiunilor de spalare de bani. (-Avand in vedere indivizibilitatea dintre infractiunile pentru care este cercetat inculpatul Vintu Sorin Ovidiu si unele infractiuni retinute in sarcina inculpatilor Vlas Ioana Maria si Popa Nicolae, se va dispune disjungerea si fata de acestia, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 din Legea 21/1999 si art. 290 C. pen., urmand ca toti trei inculpatii mentionati sa fie cercetati intr-o cauza separata-.)
In incercarea de a gira actiunile procurorului Irinel Paun, oficialii Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie au tinut si ei sa il spele pe Vintu de orice pacat. Astfel, intr-un raspuns oficial, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a sustinut ca expertiza contabila in dosarul FNI n-ar fi elocventa. -Concluziile raportului de expertiza judiciar-contabila au fost de natura sa clarifice – in principal – cuantumul prejudiciului cauzat si mecanismul care a permis inculpatilor sa induca si sa mentina in eroare investitorii FNI, cu consecintele cunoscute. Lipsa anumitor documente contabile ale societatilor de administrare si de distributie, SOV Invest, respectiv Gelsor SA, nu a permis totusi expertilor contabili sa se pronunte cu certitudine asupra unor aspecte ale activitatii infractionale, stabilite prin alte mijloace de proba, in concordanta cu prevederile C.p.p. (…) Din probele administrate a rezultat ca inculpatul nu a semnat nici un act decizional cu privire la administrarea FNI, iar sustinerea ca, in realitate, acesta era coordonatorul activitatii FNI nu poate avea relevanta juridica, atata vreme cat nu a fost sustinuta de dovezi certe, care sa demonstreze faptul ca i-a determinat pe coinculpati sa comita infractiunile pentru care au fost deferiti justitiei-, se arata in raspunsul oficialilor Curtii Supreme de Justitie, care s-au facut ca uita de prevederile C.p.p., prin care un expert contabil nu se pronunta asupra unor aspecte infractionale, sau de recentele afirmatii ale Mariei Vlas, din care rezulta ca Vintu era unicul coordonator al activitatii FNI.
Bate Vintu in banii de la buget
Deciziile contradictorii date de instante de la inceputul judecarii dosarului au pus statul in situatia de a cheltui pana in momentul de fata peste 20 miliarde de lei vechi doar pe timbre si citatii. In acest moment, din cauza unor procurori care au tinut mortis sa amane la infinit pedepsirea celor vinovati pentru mega-escrocheria FNI, conducerea Tribunalului Bucuresti are in vedere o suplimentare bugetara, in conditiile in care in 2005, pentru citarea celor peste 380.000 de parti, au fost cheltuite cinci miliarde de lei. Dupa ce procesul a fost mutat la Curtea de Apel, instanta a mai platit, pentru termenele de pana la sfarsitul anului 2005 si pentru jumatatea acestui an, alte 4,72 miliarde de lei pentru aceleasi lucruri. Daca mai adaugam si orele suplimentare ale personalului din cele doua institutii, alte 2,5 miliarde de lei, rezulta ca numai in ultimii doi ani, procesul FNI a produs bugetului de stat o paguba de 11,5 miliarde de lei. In plus, reintoarcerea dosarului FNI la TMB a dat peste cap pentru o zi intreaga activitatea arhivei penale, pentru ca cele 2.100 de volume ale dosarului au fost aduse in arhiva cu ajutorul detinutilor, intrucat angajatii tribunalului nu au putut face fata tonelor de documente.
Conform estimarilor facute de Ministerul Justitiei, reluarea procesului va produce o paguba la buget de aproximativ 10 miliarde de lei, bani alocati pentru alte citatii, timbre postale si pe lefurile personalului administrativ. Procesul FNI a inceput acum sase ani, iar urmarirea penala si judecarea cazului au reprezentat, de departe, cel mai complex proces din istoria Romaniei. In dosarul FNI au fost citate aproximativ 130.000 de persoane
