Procurorii DIICOT Galați nu sunt vinovați pentru fuga lui Mihail Boldea, deoarece anchetatorii nu au avut date în sensul că demnitarul vrea să fugă din țară și doreau cercetarea acestuia în stare de arest, este concluzia raportului de control efectuat de Parchetul General la ordinul procurorului general Laura Codruța Kovesi. „În concluzie, în urma controlului efectuat cu privire la măsurile dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism — Serviciul Teritorial Galați, în dosarul privind pe numitul BOLDEA MIHAIL, în perioada cuprinsă între aducerea la cunoștință a învinuirii și emiterea mandatului de arestare în lipsă, respectiv 16.03.2012 – 22.03.2012, nu s-au constatat încălcări ale dispozițiilor legale. În ceea ce privește oportunitatea luării măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, așa cum rezultă din datele cauzei, în raport de pericolul concret pentru ordinea publică privind lăsarea în libertate a numitului, precum și pentru egalitatea de tratament juridic în raport de ceilalți inculpați, cercetați în stare de arest în dosarul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism — Serviciul Teritorial Galați, se impunea solicitarea luării de către judecător a măsurii arestării preventive și față de acesta, cu atât mai mult cu cât, din datele cauzei, în intervalul 16.03.2012 — 18.03.2012, nu au rezultat date sau indicii că acesta ar intenționa să părăsească țara .Nu s-a apreciat oportună de către procurorii de caz nici solicitarea supravegherii operative a numitului BOLDEA MIHAIL întrucât nu au existat date în cursul cercetării judiciare, care să permită anticiparea intenției acestuia de a se sustrage de la urmărirea penală și de a părăsi teritoriul României, având în vedere și statutul social de deputat în Parlamentul României, precum și calitatea acestuia de avocat in Baroul Galați”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, trebuie precizat că, în urma verificărilor efectuate a rezultat că în perioada 2011-2012, Boldea și alte persoane cercetate au formulat nenumărate plângeri penale împotriva procurorilor de caz, memorii, cereri de recuzare, cereri de preluare a dosarelor, adresate Direcției Naționale Anticorupție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ)- Secția de urmărire penală și criminalistică, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, procurorii efectuând urmărirea penală în aceste cauze deosebit de complexe, în aceste condiții.
Se confirmă că deputatul a constituit două grupuri infracționale
Mihail Boldea a participat la constituirea a două grupuri infracționale organizate, în scopul obținerii de importante foloase materiale injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, la încheierea unor contracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, arată rezultatele controlului PICCJ. "Din materialul de control a rezultat că, în cauza Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Galați, Mihail Boldea este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni, inclusiv în timp ce deținea calitatea de deputat în Parlamentul României. În sarcina acestuia (Mihail Boldea – n.r.) s-a reținut participarea la constituirea a două grupuri infracționale organizate, în scopul obținerii de importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, prin ascunderea realității cu privire la situația juridică a acestora ori cu privire la realitatea existentei unor convenții comerciale", relevă controlul operativ efectutat de PICCJ (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), ale cărui rezultate au fost făcute publice joi. Potrivit procurorilor, Boldea a constituit primul grup infracțional înainte de 2010. După acest an, când a dobândit calitatea de parlamentar, Boldea a constituit un al doilea grup infracțional organizat, în vederea obținerii unor importante foloase materiale, prin întocmirea în fals a unor documente oficiale ori sub semnătură privată în scopul pretinderii existenței unor convenții comerciale, documente care ulterior au fost folosite în fața instanțelor de judecată în vederea obligării părții vătămate SC AC SA la plata unei sume de 4.000.000 lei, se mai arată în materialul de control. Controlul operativ efectuat de PICCJ, prin procuror de la Secția de urmărire penală și criminalistică, a fost dispus, la 22 martie, de procurorul general Laura Codruța Kövesi. Obiectivul controlului dispus a avut în vedere stabilirea modalităților de valorificare a informațiilor și măsurile dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca urmare a monitorizării numitului Mihail Boldea pentru perioada cuprinsă între data de 16 martie 2012 – aducerea la cunoștință a învinuirii și 22 martie 2012 – data emiterii mandatului de arestare în lipsă, precizează PICCJ. ICCJ a decis, la 22 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Mihail Boldea, pentru 30 de zile, judecătorii instanței supreme admițând propunerea procurorilor DIICOT, care au invocat printre temeiuri și faptul că parlamentarul se sustrage urmăririi penale.
Deputatul Mihail Boldea a fost adus în România în 27 martie, mandatul de arestare preventivă emis în 22 martie fiind confirmat atunci de instanța supremă. Boldea a solicitat să fie eliberat condiționat din arest preventiv, însă ICCJ a respins, miercuri, ca inadmisibilă cererea, decizia nefiind definitivă.
Potrivit procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), sunt date și indicii rezonabile în legătură cu participația penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006-2011, în obținerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situația juridică reală a acestora ori existenței unor convenții comerciale în ceea ce privește bunurile.
