De aproape trei saptamani, parintele Galeriu era mentinut in viata doar de aparatele Spitalului Clinic Universitar Bucuresti. Viata plina de realizari si inchinata in intregime lui Dumnezeu avea sa se sfarseasca pe patul unei rezerve a acestui spital, duminica, 10 august, la ora 21.00. A doua zi, comunicatul Patriarhiei Romane anunta -trecerea la Domnul, dupa o indelungata suferinta, a Prea Cucernicului Parinte Profesor Doctor Constantin Galeriu, parohul Bisericii Sfantul Silvestru, din Bucuresti-. Trupul neinsufletit al slujitorului lui Dumnezeu a fost depus in Biserica Sf. Silvestru, pe care a pastorit-o atata timp.
Lacrimi
In dimineata zilei de ieri, alba biserica din centrul Capitalei nu lasa nimic sa se vada din durerea stransa intre zidurile sale. In apropierea altarului, pe o masa acoperita cu panza alba, brodata, un sicriu strajuit de o cruce simpla din lemn vopsit in maro-inchis, pe care scrie doar -Constantin Galeriu, n. 1918, m. 2003-, adaposteste ramasitele pamantesti ale celui care a slujit, la Biserica Sf. Silvestru, timp de aproape 30 de ani. Chipul nu i se vede. Este acoperit de un giulgiu impodobit cu flori cusute cu fir de aur. De mainile incrucisate pentru vecie este rezemata Sfanta Scriptura, iar alaturi, o mica icoana cu chipul Maicii Domnului. Cei aproximativ 50 de credinciosi care au aflat de trecerea in nefiinta a celui care le-a fost pastor, impietriti de durere, isi sterg, din cand in cand, o lacrima, in timp ce parintele Irinel Dogaru rosteste slujba de pomenire. Langa noi, apare Marcela Spiridon, trecuta mult de prima tinerete, care isi aminteste ultima zi in care l-a vazut pe parohul Bisericii Sf. Silvestru. -In noaptea de Inviere, povesteste femeia, parintele Galeriu a vrut cu tot dinadinsul sa fie alaturi de noi, chiar daca era foarte bolnav. L-au adus pe o targa si asa a participat la slujba de Inviere a Domnului nostru Iisus Cristos, ba chiar a putut, cu slabele puteri care-i mai ramasesera, sa rosteasca primul -Cristos a inviat-. De atunci, nu l-am mai vazut si o sa-mi lipseasca toata viata pe care o mai am de trait…-
Pe langa cosciugul parintelui Galeriu, pe fundalul vorbelor sacre citite din Biblie de enoriasi, se perinda credinciosii care vor sa-si ia un ultim bun-ramas. Se apropie, isi fac semnul crucii, saruta icoana si raman cateva clipe in reculegere. Din vazele de sticla asezate jos, pe podea, isi imprastie mirosul buchetele de tuberoze si gladiole albe…
O viata inchinata pe altarul Domnului si al aproapelui
Moartea l-a luat dintre noi pe parintele Galeriu atunci cand mai avea trei luni pana la implinirea varstei de 85 de ani, adica o viata petrecuta in sanul bisericii, unde a intrat cand avea doar 12 ani, prin inscrierea la cursurile Seminarului teologic -Sf. Gheorghe- din Roman si, ulterior, la Facultatea de Teologie Bucuresti. La 24 de ani, tanarul preot Constantin Galeriu si-a inceput perioada de pastoratie, in satul Podul Valeni, jud. Prahova, dupa care a fost mutat la Parohia Sf. Vasile, unde a slujit pana in 1973, cand a fost numit preot spiritual la Institutul Teologic Universitar Bucuresti.
Pentru convingerile sale religioase si umanitare, slujitorul Domnului a fost intemnitat in doua randuri, intre 7 august si 7 septembrie 1950 si 16 august1952/26 octombrie1953. Preotul Galeriu nu a fost doar un calauzitor de suflete, ci si un erudit al Bisericii Ortodoxe Romane. Studiile sale au marcat gandirea religioasa din tara noastra. Presedinte si presedinte onorific a numeroase fundatii si organizatii cu scop umanitar, parintele Galeriu a fost numit, incepand cu 1 ianuarie 1990, vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, functie ce nu l-a indepartat de enoriasii Bisericii Sfantul Silvestru, pe care ii pastorea din 1974.
Sa-l conducem, maine, pe ultimul drum!
Preotul Constantin Galeriu, cel care a fost considerat de multi ca o figura emblematica a ortodoxiei romanesti, va fi inmormantat maine, sub o salcie plangatoare, in curtea bisericii pe care a slujit-o atatia ani. Slujba de ingropaciune va incepe la ora 11.00.
