Din lumânări și calendare, din pelerinaje și cherestea, dar și din donații și sponsorizări publice și private, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri.
Ca orice persoană juridică și Patriarhia Română și-a înregistrat datele financiare la ministerul de Finanțe.Conform cifrelor, anul trecut, veniturile totale au depățit 87 de milioane de lei. Astfel în anul 2011, Administrația Patriarhală a realizat un profit net de aproape 28 milioane de lei și cheltuieli de 59.125.434 de lei, după ce în 2010 cheltuise 34.876.221 de lei. De la an la an,veniturile cresc considerabil, cele 87 de milioane de lei realizate anul trecut fiind cu aproape 60 de milioane de lei mai mari decât veniturile anului anterior, când Patriarhia realizase 27.285.500 de lei. Dacă am facem o comparație și considerăm Administrația Patriarhală o companie privată atunci ar fi de talia McDonald's România dar cu peste 5 milioane de lei mai mare decât aceasta, având în vedere că cea din urma a făcut un profit brut de 22.268.012 de lei.
Patriarhia Română este formată din totalitatea Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor și Episcopiilor de pe tot cuprinsul României, plus comunitățile din diasporă, care la rândul lor sunt formate din parohii.
Administrația Patriarhală, cu sediul în Dealul Mitropoliei, este formată din: Cancelaria și Biblioteca Sfântului Sinod, Atelierele,Editura și Tipografia Institutului Biblic plus încă 10 sectoare precum cel teologic-educațional, social-filantropic, economic-financiar, patrimoniu cultural, relații bisericești și interreligioase, comunități externe, comunicații și relații publice – Centrul de presă BASILICA, Stavropighii și centre sociale, Pelerinaje, Monumente și Construcții Bisericești .
Nici Arhiepiscopia Bucureștilor nu stă rău care în 2011 a realizat un profit de 1.208.080 de lei, după ce a încasat venituri de 34.776.760 de lei și a cheltuit 33.568.680 de lei dar cu mult mai prost decât în 2010 când excedentul financiar fusese de 6.727.457 de lei, cu peste 5 milioane de lei mai mult decât în 2011.
Bani in plus au fost aduși și de Basilica Travel, firma prin care Patriarhia Română organizează pelerinaje aceasta triplându-și profitul în 2011, ajungând de la 10.818 lei în 2010 la 37.140 lei.
Despre Arhiepiscopia Romano Catolică București nu putem discuta, aceasta nu și-a mai depus bilanțul din 2009 iar Patriarhia și episcopiile, arhiepiscopiile ori mitropoliile din cadrul BOR au raportat in 2010 venituri de 350 de milioane de lei și profitul brut total înregistrat în 2010 de principalele eparhii din România (ortodoxe, catolice, protestante și neo-protestante) a fost de 80 milioane de lei.
Bani din orice
La toate acestea se adaugă și încasările entităților mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum și ale companiilor deținute de biserici care totalizează și ele, cu siguranță, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu știu nici autoritățile, având în vedere că multe entități religioase nu-și depun bilanțurile iar pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt și destui bani negri.
Asta nu este însă tot, bisericile nu câștigă doar din taxe, donații ori vânzarea produselor de cult. La Iași, de pildă, Centrul de Conferințe „Providența“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol și-a deschis hotel și bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deține un hotel de patru stele, un restaurant și o autoservire, în timp ce alte entități religioase dețin acțiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Să nu uitam totuși celebrele afaceri ale bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre și clădirile retrocedate care acum sunt închiriate precum și terenurile agricole care aduc și ele bani buni.
Nu în ultimul rând, cultele obțin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical iar proiectul de buget pentru acest an, 2012 , a păstrat la fel contribuția statului la lefurile preoților, dar a redus totuși restul finanțărilor acordate, suma totală scăzând la circa 261 milioane lei.
Vîrîci Andreea
