Ministerul roman al Justitiei a solicitat autoritatilor franceze documentele transmise de procurorul Ovidiu Budusan in cazul Adrian Costea. Gurile rele spun ca acest gest reprezinta o noua incercare a actualei puteri de a musamaliza cazul Costea. Pe de alta parte, culpabilizarea lui Budusan seamana mai degraba cu o vendeta, deoarece procurorul nu a facut altceva decat sa coopereze cu judecatorii francezi pentru a descalci itele afacerilor controversatului om de afaceri Adrian Costea.
Ministerul roman al Justitiei a solicitat autoritatilor franceze documentele transmise de procurorul Ovidiu Budusan in cazul Adrian Costea, a anuntat, ieri, intr-o conferinta de presa, ministrul justitiei, Rodica Stanoiu. Ministrul Stanoiu a afirmat ca modul in care actele au fost transmise magistratilor francezi nu a indeplinit procedura legala. Totodata, Rodica Stanoiu a declarat ca Ministerul francez de Justitie a raspuns partii romane in legatura cu semnatura sub care au plecat documentele oficiale, semnatura care apartine fostului sef al Sectiei Anticoruptie din cadrul Parchetului Curtii Supreme de Justitie, Ovidiu Budusan.
Fosta conducere a Ministerului Public l-a delegat, in perioada 1999-2001, pe Ovidiu Budusan ca procuror la Parchetul Curtii Supreme de Justitie, in aceasta perioada fiind numit si sef al noii sectii Anticoruptie din cadrul institutiei. In martie, cand delegatia lui Budusan a incetat, actuala conducere nu a mai prelungit procurorului detasarea la Bucuresti, acesta fiind nevoit sa se intoarca la Parchetul din Cluj, unde era initial angajat. La scurt timp, procurorul Budusan a anuntat ca a solicitat azil politic Ambasadei Frantei la Bucuresti, sustinand ca, in general, magistratii sunt supusi la presiuni politice, el numarandu-se printre victimele actualei puteri. Budusan a fost eliberat din functia de sef al Sectiei Anticoruptie sub motivul ca a transmis nelegal autoritatilor franceze documente privind cazul de spalare de bani in care este implicat omul de afaceri francez de origine romana Adrian Costea si care este cercetat de catre magistratii din Franta. Potrivit Ministerului Public, documentele in cauza trebuiau sa fie trimise de Ministerul de Justitie si nu direct de procuror, intrucat actele devin nule, nerespectandu-se procedura Comisiei rogatorii. Cazul procurorului Budusan se afla in atentia Comisiei de disciplina a Ministerului Public. Ministrul justitiei a afirmat, in cadrul conferintei de presa, ca Ovidiu Budusan, dupa ce i-a expirat delegatia, nu si-a predat dosarele, multe dintre acestea fiind de altfel nelucrate, iar din altele ar lipsi acte.
Magistratii romani au solicitat, in 1999, efectuarea unei comisii rogatorii in Franta, pentru a verifica incheierea si executarea contractului de editare a albumului foto -Eterna si fascinanta Romanie- de catre Editura franceza Group Saintonge, al carei proprietar este Adrian Costea. Totusi, despre aceasta cerere de comisie rogatorie s-a aflat o data cu aparitia, in cotidianul -Le Parisien-, a unui articol intitulat -Un judecator francez ancheteaza la Bucuresti-. Autoritatile franceze, venite in mai 2000 la Bucuresti, au confirmat faptul ca doreau sa-i audieze, ca martori, pe Adrian Nastase, Teodor Melescanu, Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu, Nicolae Dan Fruntelata, Razvan Temesan, Mircea Cosea, Iosif Boda, Ovidiu Grasu si Dumitru Iliescu. Anchetatorii francezi doreau sa afle amanunte legate de editarea, de catre una dintre firmele lui Costea, a albumului -Eterna si fascinanta Romanie-, precum si de afaceri cu produse petroliere. Interesul autoritatilor franceze pentru afacerile din Romania ale lui Costea a fost trezit de un denunt anonim sosit pe adresa TRAFCIN, organism guvernamental francez insarcinat cu strangerea si prelucrarea informatiilor legate de circuitele financiare clandestine. In 5 mai 2000, este dat publicitatii, prin intermediul Parchetului Curtii Supreme de Justitie de la Bucuresti, un rechizitoriu al autoritatilor franceze, potrivit caruia o serie de fonduri care au creditat fondurile societatilor lui Costea provenea din deturnari de fonduri din Romania, in prejudiciul Bancorex. Pe de alta parte, din fondurile societatilor lui Costea au fost finantate unele cheltuieli fara legatura cu obiectul de activitate, printre care plata cazarii in Franta a unor personalitati politice din Romania (Adrian Nastase, Teodor Melescanu, Mircea Cosea), plata cheltuielilor de spitalizare pentru Iosif Boda, varsaminte in conturile unor fundatii din Romania si alimentarea contului unei societati de paza si transport de valori, GIPP, infiintata la Bucuresti de Dumitru Iliescu, fost sef al Serviciului de Protectie si Paza in timpul presedintiei lui Ion Iliescu, pana in 1996. Autoritatile franceze au comunicat ca suma totala care a tranzitat conturile bancare ale societatilor lui Costea depasea 58 milioane de dolari, fiind susceptibila sa corespunda cu deturnarile de fonduri romanesti din Bancorex. Scandalul a luat o noua turnura in momentul in care mass-media a relatat ca o parte dintre afisele electorale folosite de Ion Iliescu in 1996 a fost tiparita de firma Groupe Saintonge Edition (GSE) a lui Adrian Costea, fiind introdusa prin Vama Bors. Afisele au fost transportate cu zece TIR-uri, marfa fiind depozitata acasa la Gheorghe Pascu, fost director economic al Palatului Cotroceni. Dupa izbucnirea scandalului afiselor, Ion Iliescu a declarat ca Adrian Costea -si-a manifestat dorinta- de a contribui la campania electorala, prin realizarea unor tiparituri, scop in care a si trimis la Bucuresti un fotograf. Legea romana interzice sponsorizarea campaniei electorale din strainatate. In replica, Adrian Costea a sustinut ca a realizat afisele pe cheltuiala firmei sale, dar ca PDSR trebuia sa achite costurile lucrarii. Acest lucru nu s-a mai produs, deoarece -PDSR a pierdut alegerile-. Costea a spus ca a incercat sa-si recupereze banii, dupa care a intentat proces impotriva PDSR, la Paris.
