- UE pune la bătaie 650 de miliarde de euro pentru a ajuta la redresarea și reziliența statelor membre.
- Multe dintre recomandările primite de la Bruxelles nu sunt abordate în reformele pentru redresare pe care țările din UE s-au angajat să le facă.
- Anumite probleme structurale importante de pe piețele muncii rămân nerezolvate.
Conform unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, țările din UE au abordat doar parțial provocările legate de piețele muncii prin reformele pe care s-au angajat să le implementeze în schimbul banilor primiți din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Acesta a fost creat în urma pandemiei de COVID și are un buget considerabil de 650 de miliarde de euro. Reformele din cadrul MRR au obținut unele rezultate, dar jumătate dintre recomandările emise de Consiliu nu au fost abordate deloc prin reforme sau au fost abordate doar marginal. În unele țări, anumite provocări structurale care sunt deosebit de importante pentru cetățenii din UE au rămas deci fără răspuns. Printre acestea se numără integrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și reducerea poverii fiscale pe muncă.
Prin MRR, UE a introdus pentru prima dată o legătură între finanțarea pentru statele membre și implementarea unor reforme economice și sociale, inclusiv în domeniul muncii și al forței de muncă. Pentru a primi bani de la UE, statele membre s-au angajat să realizeze un set de investiții și reforme. Acestea ar trebui să contribuie la abordarea „tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a acestora”, pe care Consiliul le-a cerut deja să le rezolve prin recomandările specifice fiecărei țări.
„Bruxelles-ul utilizează banii din MRR ca stimulent pentru a încuraja țările din UE să realizeze reforme structurale importante și să mărească reziliența economiilor lor”, a declarat doamna Ivana Maletić, membra Curții de Conturi responsabilă de acest raport. „În domeniul politicilor referitoare la piața muncii, se observă însă că reformele au trecut cu vederea unele probleme structurale care sunt de o importanță deosebită pentru cetățeni. În plus, pentru aproape jumătate dintre reforme, nu există deocamdată elemente care să demonstreze că acestea au adus rezultate tangibile sau au avut un impact asupra piețelor naționale ale muncii.”
În planurile lor naționale de redresare și reziliență, statele membre au inclus aproape 100 de reforme ale pieței muncii, cu acoperire și grade de ambiție variabile. O serie de reforme, precum cea a asigurărilor pentru șomaj din Franța, au potențialul de a combate provocări structurale. Altele însă, cum ar fi măsura „Garanția socială 2021” din Germania, sunt mai puțin susceptibile să aducă schimbări de impact. Reformele au abordat în mod substanțial doar 40 % dintre recomandările relevante specifice fiecărei țări, au abordat tangențial 26 % și au sărit complet 34 %. Mai mult, niciun stat membru nu a dat pe deplin curs recomandărilor referitoare la piața muncii prin reformele din MRR. Patru state membre nu au inclus nicio reformă prin care să dea curs recomandărilor, iar alte patru țări le-au dat curs în mod substanțial.
Implementarea MRR este în curs și numeroase reforme ale pieței muncii vor fi finalizate în viitor. Cu alte cuvinte, este poate prea devreme să vedem rezultate de substanță. Trebuie precizat însă că reformele finalizate nu au fost factorul-cheie care a contribuit la o notă mai bună dată de Comisia Europeană pentru punerea în aplicare a recomandărilor.
În general, reformele au produs realizările preconizate. Mai pe românește spus, au fost adoptate niște noi legi. Or, pentru aproape jumătate dintre reforme, care vizau, de exemplu, învățarea pe tot parcursul vieții, sprijinul pentru cei care caută un loc de muncă sau îmbunătățirea asistenței pentru șomaj, statele membre respective nu au reușit să aducă dovezi ale rezultatelor obținute. Ce impact au reformele pe teren? Și acest lucru este greu de evaluat pentru că, de multe ori, nu există indicatori potriviți.
O constatare fără apel este însă că sunt necesare informații actualizate și o evaluare mai aprofundată a eficacității reformelor din MRR. Auditorii cer Comisiei Europene să definească un cadru pentru evaluarea rezultatelor reformelor, să se asigure că statele membre combat principalele probleme așa cum trebuie și să verifice dacă jaloanele și țintele acoperă toate părțile fundamentale ale reformelor.
Informații generale
MRR este o componentă esențială a obiectivului UE de a atenua consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 și de a promova o redresare economică durabilă și reziliența, ajutând statele membre să pună în aplicare reforme și investiții cuprinzătoare. MRR a fost creat în 2021, sub forma unui instrument temporar de finanțare în caz de criză, și se va termina în 2026.
Politicile privind munca și ocuparea forței de muncă țin exclusiv de competența statelor membre ale UE. Totuși, anual, în cadrul ciclului de coordonare economică cunoscut ca semestrul european, Comisia face propuneri de recomandări specifice fiecărei țări. Consiliul le adoptă și cere țărilor să ia măsuri specifice pentru a se asigura că politicile lor economice sunt robuste. Aceste recomandări abordează probleme structurale ale politicilor de ocupare a forței de muncă și pot fi puse în aplicare și cu bani de la bugetul național sau din alte fonduri ale UE.
Acesta este primul audit al Curții care se apleacă asupra eficacității reformelor din MRR. Auditorii au examinat dacă reformele piețelor muncii incluse în planurile naționale au contribuit cu eficacitate la abordarea provocărilor în materie din statele membre, identificate în special în recomandările din 2019 și 2020. Pentru patru state membre (Belgia, Grecia, Spania și Portugalia), auditorii au evaluat și dacă reformele finalizate obținuseră rezultate și ajutaseră la implementarea recomandărilor specifice.
