Aderarea la Uniunea Europeana impune, printre alte reforme structurale, si regandirea sistemului politienesc si de ordine publica. Demilitarizarea unor structuri din cadrul Ministerului de Interne si profesionalizarea altora, sunt doar doua dintre problemele ce trebuie rezolvate. O data cu aceste modificari, trebuie operate schimbari si in ceea ce priveste competenta fiecarei arme, astfel incat serviciile publice sa fie cat mai eficiente. De aproape un an, MAI a crescut competentele jandarmeriei, fapt ce a nemultumit, oarecum, conducerea Politiei, in special a celei de Ordine Publica.
Chiar daca, in fapt, jandarmii au primit mai multe insarcinari, inca din 2003, legea a ramas aceeasi, ceea ce ridica numeroase probleme. Pentru a inlatura aceste disfunctionalitati, MAI va propune guvernului aprobarea unei noi legi referitoare la organizaea si functionare Jandarmeriei Romane, care va stabili foarte clar competentele acestei arme atat pe timp de pace, cat si in caz de razboi. Pentru a nu redeschide razboiul cu politia, reprezentantii jandarmeriei sunt cat se poate de rezervati. -In ceea ce priveste competenta materiala a institutiei noastre, modificarile si completarile Legii de organizare si functionare a Jandarmeriei Romane nu aduc propuneri de extindere a acesteia, ci fundamenteaza prin organizare si atributii ceea ce a fost stipulat in Codul de procedura penala la articolul 214. Ca sa fiu si mai concret, acest articol mandateaza ofiterii si subofiterii jandarmi sa constate infractiuni pe timpul executarii misiunilor specifice, sa ia declaratii de la faptuitori si martori, sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor sau sa efectueze orice alte acte prevazute de lege. Astfel, prin actualul proiect de modificare si completare a Legii nr. 116/1998 nu s-au creat premisele extinderii competentei materiale a Jandarmeriei Romane, ci s-a dorit adaptarea organizatorica la prevederile legale, deja existente-, sustine seful de Stat Major al Jandarmeriei, generalul Petru Mihut.
Buni la toate
Noua lege de functionare si organizare a jandarmeriei propune o structura de organizare relativ simpla. Astfel, intreaga activitate va fi condusa de Inspectoratul General al Jandarmeriei. In Bucuresti va functiona Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti care va avea in subordine Brigada Speciala de Interventie si Grupurile mobile teritoriale. In plus, la nivelul fiecarui judet va functiona cate un inspectorat judetean cu unitati si subunitati dispuse in teritoriu. Sfera atributiilor este extrem de larga, jandarmii avand competenta sa participe la misiuni de mentinere si de restabilire a legii si ordinii, de paza a obiectivelor strategice, a corespondentei secrete si a transporturilor speciale sau de valori, de urmarire si prindere a evadatilor si dezertorilor. In plus, jandarmii pot interveni in caz de dezastru sau castrofe, dar pot participa si la misiunile internationale aprobate de parlament.
Atributii multe, bani putini
Rolul jandarmeriei in sistemul de asigurare a Ordinii Publice a iscat numeroase discutii, existand voci care solicita dublarea politiei cu jandarmi, dar si voci care afirma ca aceasta abordare ar creste costurile fara a aduce beneficii substantiale. -In lume, la ora actuala exista doua sisteme de ordine publica: unul cu o singura forta de politie, fie cu statut militar, fie cu statut civil, iar altul dual, adica doua forte de politie complementare, una cu statut civil si alta cu statut militar, de tip jandarmerie. In acest moment, exista peste 70 de tari (in special cele de sorginte latina) care au adoptat sistemul dual de mentinere a ordinii publice. Uniunea Europeana nu a impus si nici nu impune tarilor membre un model de urmat-, explica generalul Petru Mihut. Pentru Romania, sistemul dual bazat pe principiul complementaritatii a facut fata cu succes atat in perioada premergatoare celei de-a doua conflagratii mondiale, cat si dupa 1989, dar ridica mari probleme finaciare. Pana in acest moment, deficitul de personal al Jandarmeriei Romane, in ansamblu, reprezinta aproximativ 40% pentru personalul profesionist, din care jandarmii angajati pe baza de contract au cel mai mare deficit – aproximativ 50%. -In ceea ce priveste deficitul financiar, si aici ma refer la cel solicitat si la cel al necesarului, care ar fi fost mult mai mare, acesta este, pentru cheltuieli de personal, de 15%, iar pentru cheltuieli materiale si servicii, acesta a fost de 21%-, adauga generalul Petru Mihut.
