Lumea iubitorilor de arta este una aparte. Alaturi de colectionari, gata sa ofere si altora posibilitatea de a se bucura de frumusetile adunate timp de mai multe generatii, exista si impatimiti care, pentru a intra in posesia unui obiect de arta, sunt gata sa comande furtul acestuia sau care cumpara orice, fara sa se preocupe de provenienta operei de arta respective. Si, ca in orice economie de piata, legea cererii si a ofertei, functionala si in Romania, a dus la aparitia bandelor de hoti de obiecte de arta. Faptul ca cele mai multe tablouri, statui sau obiecte de cult nu au mai fost gasite dovedeste ca ele au fost scoase peste granitele tarii.
Batranul doctor iubitor de pictura
Locuinta medicului pneumoftiziolog Constantin Georgescu, in varsta de 80 de ani, din Urziceni, a fost jefuita in noaptea de 2/3 februarie 2001. Hotii au inconjurat casa si au intrat, simultan, prin fata si pe usa din spate, dupa care doi dintre ei l-au imobilizat pe batran si l-au fortat sa le spuna unde tine obiectele de valoare. In timpul acestui interogatoriu, ceilalti trei membri ai bandei strangeau de pe pereti tablourile cu semnaturi celebre si icoanele. In acea noapte de groaza, -iubitorii de arta- au furat -Barci la Tulcea-, tablou pictat in ulei pe carton, semnat Mutzner, dimensiuni 40×30 cm., reprezentand o panorama a orasului Tulcea, in partea din fata aflandu-se, pe apa, mai multe barci pescaresti cu vasle, iar in fundal se observa orasul; -Buchet de flori de liliac-, tablou pictat in ulei pe panza, dimensiuni 150×175 cm., semnat Solange, reprezentand mai multe flori de liliac de culoare galbena, asezate intr-un vas de portelan, pe o masa de lemn, iar in partea stanga, pe masa, se mai afla alte flori de culoare rosie; -Cafenea pe litoral-, tablou pictat in ulei pe carton, autor anonim, dimensiuni 40×35 cm., reprezentand un barbat in fata unei mese de lemn, pe fundal aflandu-se doi pomi foarte inalti. Barbatul este vazut din spate si este imbracat cu haine de culoare alba; -Cai cu ciubere-, tablou pictat in ulei pe carton, semnat stanga jos, cu culoare inchisa, T. Bradean, dimensiuni 55×50 cm., reprezentand doi cai si un taran, aflati in mers, in directia stanga spre dreapta, taranul fiind imbracat in port popular, cu palarie si aflandu-se in fata cailor. In afara acestora, hotii au mai furat tablourile -Cai la lac de acumulare-, semnat Traian Bradean, -Casa de pe Valea Buzaului-, de acelasi autor, -Casa taraneasca-, semnat Baltazar, -Casa cu copaci-, de Liviu Bradean, trei tablouri avand ca subiect -Flori-, semnate de Piliuta, -Model in oglinda-, de G. Alupi, doua -Naturi statice- de Ioan Pacea, ambele cu dimensiunile de 70×50 cm, -Portretul lui Nicolae Iorga-, de Antonio Zomira, si -Vatra taraneasca-, de Piliuta.
Politistii au descoperit ca printre bunurile furate se numara si 10 icoane pe lemn din secolele XVI, XVII si, respectiv, XVIII, un ceas elvetian, 10 milioane de lei si 140 de dolari. Dr. Georgescu le-a declarat anchetatorilor ca unul dintre autori avea 1,80 m inaltime, alti trei – 1,70, iar al cincilea – 1,60, toti de constitutie atletica. Hotii erau imbracati in haine din stofa de culoare inchisa, cu cagule pe cap, iar in maini purtau manusi din material textil. Faptasii nu au fost prinsi, nici comorile de arta nu au fost recuperate.
Patrimoniul artistic romanesc, in pericol
Bandele specializate in sustragerea de opere de arta nu au preferinte. Orice obiect care poate avea o oarecare valoare pe piata neagra a artei este in pericol. Un alt jaf a avut loc in 5 aprilie anul trecut. Atunci, au fost furate -Peisaj padure-, autor anonim, -Peisaj italian-, autor necunoscut, -Portret de barbat-, autor necunoscut, -Portretul reginei Carmen Silva-, anonim. Daca examinam datele la care au fost comise diferite furturi de obiecte de arta, observam ca exista suspiciuni ca este vorba de aceiasi autori; in data de 28 februarie 1997, se fura grupul statuar -Odihna-, de Ion Irimescu, in 12 martie, acelasi an, statueta -Capul lui Hermes-, datand din sec. III d.Hr., in 3 iunie *97, doua pistoale cu cremene, din sec. XVIII etc.
O poveste mai aparte este aceea a statuetei -Rege franc-, -confectionata din roca vulcanica si marmura, in stilul ronde-bosse, autor anonim, datata cu aproximatie sec. XV; dimensiuni: inaltime = 49 cm, latime = 11 cm, greutate = 15 kg; personajul este invesmantat cu o rasa de culoare inchisa, care se incheie in partea superioara a pieptului cu un nasture oval, confectionat dintr-o piele galbuie, lipita intr-o cavitate mica. Peste gluga, personajul poarta un coif ascutit, iar in mana dreapta tine un sceptru ce are, la capatul superior, un insemn regesc ce reprezinta o floare de crin; in mana stanga a personajului se afla un glob simbolic. Personajul se afla in pozitia sezand, pe un tron fara spatar, realizat din acelasi material-.
Piesa a disparut din castelul Bran, fara ca cineva sa stie cand si in ce imprejurari. Disparitia ei a fost observata in data de 3 februarie a.c. Anchetatorii cred ca furtul s-a efectuat la comanda, cu complicitatea unor persoane care au acces in muzeu, informatii despre fiecare exponat in parte si care ar fi trebuit sa stie ca statueta valoreaza aproape un milion de dolari. Afirmatia este sustinuta si de faptul ca perechea piesei furate, care ar fi trebuit transportata acum trei ani la o expozitie in Coreea de Sus, putea fi asigurata pentru suma de patru milioane de dolari. Statueta de la Muzeul Bran nu era asigurata si nu era nici obiect de patrimoniu.
Au mai disparut: Statuia lui Bacchus (sec II d.Hr.), doua potire bisericesti din aur si argint din sec. XVIII, si numeroase alte obiecte de patrimoniu. Lista noastra nu se opreste aici…
