Procurorii bucureșteni au deferit justiției treizeci de polițiști de la secțiile 1 și 3 din Capitală, în acest dosar fiind cercetate peste 80 de infracțiuni cu peste patru sute de fapte materiale, acuzațiile principale fiind luare de mită, lipsire de libertate și tortură.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au finalizat urmărirea penală din dosarul polițiștilor de la secțiile de poliției 1 și 3 din Capitală.
Astfel anchetatorii i-au deferit justiției pe Gheorghe Bubu, Marius-Alin Constantinescu, Adrian Dan, Nicolae Dănăuță, Alexandru Florentin Dobre, Florin Sorin Dumitru, Nicușor Răzvan Dumitru, Daniel Eduard Elașcu, Cornel Frățilă, Constantin Ghergu, Cornel Grigore, Marian Ilie, Eugen Florin Ionescu, George Ivasciuc, Cătălin Dănuț Năstase, Adrian Niculici, Cristian Daniel Olteanu, Petre Pomagă, Laurențiu-Nicolae Popină, Ovidiu-?ê?£tefăniță Popa, Ionel Răduț, Cătălin-Adi Stochiță, Viorel Stoica, Petre Talianu, Stelian Daniel Tonca, Dan Ungureanu, Codruț-Teo Ușăînchisă, Sorin-Mihai Tătaru, în stare de arest preventiv și pe Sebastian ?ê?£teafan Ioana și Andi-Marius Ionescu, în stare de libertate.
Aceștia sunt acuzați de procurori de comiterea a 26 de infracțiuni de luare de mită în formă continuată (230 de acte materiale), patru infracțiuni de luare de mită, 24 de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (193 de acte materiale), 3 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, nouă infracțiuni de favorizarea infractorului, șapte infracțiuni de complicitate la prostituție în formă continuată (27 de acte materiale), șapte infracțiuni de complicitate la proxenetism în formă continuată (27 de acte materiale) și câte o infracțiune de purtare abuzivă, complicitate la luare de mită, trafic de influență, tăinuire, omisiunea sesizării organelor judiciare, lipsire de libertate în mod ilegal, tortură, complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la tortură și fals intelectual.
Anchetatorii detaliază modul de operare în cazul actelor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice și favorizarea infractorului în raport cu o serie de persoane care comiteau contravenții sau infracțiuni privind regimul circulației pe drumurile publice arătând că agenții de poliție se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu (în tură) pe linie de ordine publică, de regulă în echipaje de doi sau trei, și aveau ca atribuții depistarea, constatarea și sancționarea unor fapte interzise de lege precum contravenții și infracțiuni.
Polițiștii foloseau autospeciale din dotarea Ministerului Administrației și Internelor și purtau uniforma instituției, mai notează procurorii, care arată că erau selectate în trafic anumite autoturisme – din categoria superioară sau de lux, precum BMW, Mercedes, Porche sau Nissan – pe care fie le surprindeau direct în timp ce încalcă o normă legală fie le verificau și dacă se constatau anumite deficiențe, precum ITP expirată, le urmăreau și le opreau. Apoi, sub diferite pretexte sau motive, opreau direct mașinile și le verificau.
În urma verificărilor, erau stabilite normele încălcate și sancțiunea care în mod normal ar trebui aplicată pentru respectiva faptă, respectiv contravenție sau infracțiune. Se aduceau la cunoștința conducătorului auto aceste aspecte. De regulă, unul dintre membrii echipajului discuta direct cu șoferul vizat, ceilalți intervenind în discuție în sprijinul său, mai notează procurorii.
Imediat, se pretindeau de la șoferul vizat bani sau alte foloase materiale pentru a nu fi constatată fapta comisă, pentru a nu fi aplicată sancțiunea legală sau pentru a nu fi făcute alte demersuri legale.
În schimbul sumelor de bani sau foloaselor primite, ei nu constatau abaterile și nu sancționau persoanele vizate. După primirea banilor sau la sfârșitul turei, agenții împărțeau între ei banii, sumele fiind cuprinse între 50 și șase sute de lei.
În ceea ce privește modul de operare în cazul faptelor de luare de mită, complicitate, favorizarea infractorului sau tortură, anchetatorii au stabilit că agenții de poliție se deplasau periodic în zonele din raza lor de competență teritorială unde se desfășurau activități de prostituție și proxenetism.
Din actele dosarului, notează procurorii, rezultă indubitabil că unii dintre ei le cunoșteau pe aceste persoane, în special pe proxeneți și erau în relații cu ei de mult timp. Unii dintre agenți pretindeau și primeau de la proxeneți periodic sume de bani, o adevărată "taxă de protecție", pentru a nu constata faptele și a nu aplica sancțiuni.
De asemenea, mai arată anchetatorii, unii dintre ei, surprindeau persoane de sex feminin care practicau prostituția și pretindeau și de la acestea sume de bani în același scop, iar atunci când nu își atingeau acest scop, fiind refuzați, foloseau mijloace violente de natură să intimideze persoanele vizate și să le asigure în continuare controlul asupra activităților de prostituție și proxenetism, precum și veniturile aferente.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul București.
Procurorii bucureșteni au fost sprijiniți la instrumentarea acestui dosar de lucrători ai Direcției Generale Anticorupție (DGA).
Marius Marinescu
