Desființarea CNSC va permite politicului să controleze licitațiile
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor va fi desființat cât mai curând, urmând ca Guvernul să înființeze la Tribunalul București o secție specială pentru judecarea contestațiilor în domeniul achizițiilor publice. Anunțul făcut zilele trecute de premierul Victor Ponta survine la scurtă vreme după ce oficialii Comisiei Europene (CE) au cerut imperativ Executivului să evite orice modificări legislative care afectează independența acestei instituții administrative- jurisdicționale. Culmea, prioritatea desființării CNSC a fost reluată și de către ministrul Justiției Mona Pivniceru, personaj care la începutul mandatului își propunea ca prioritate degrevarea anuală a instanțelor din România cu aproximativ 6.000 de dosare pe an. In cazul în care moftul lui Ponta de a desființa CNSC se va finaliza, actorii de pe piața achizițiilor publice susțin că aceasta se va bloca, fapt care va conduce la înghețarea derulării unor proiecte investiționale importante și la diminuarea dramatică a absorbției fondurilor europene.
Cuvântul de ordine al premierului: centralizare și control
Incă de la începutul mandatului său, Ponta a avut un scop precis: controlul politic al tuturor procedurilor de achiziție publică din România. Acțiunea găndită de Ponta a debutat cu organizarea de achiziții publice la nivel central sub pretextul diminuării cheltuielilor publice (n.n. – vezi licitația națională organizată de Ministerul Sănătății). Insă pentru ca totul să meargă strună, era nevoie de desființarea CNSC – organism administrativ-jurisdicțional independent, “croit” încă din 2006 la îndemnul CE și după Directivele Europene.
Surprinzător, fără a ține cont de mesajele transmise de la Bruxelles cu privire la păstrarea independenței CNSC și de faptul că la ora actuală în 14 state membre UE există organisme de remedii similare cu CNSC (n.n. – mai nou și Franța se va conforma cerințelor europene și va înființa o instituție independentă care să „arbitreze“ piața achizițiilor publice), Ponta a decis să demoleze CNSC iar locul acestui organism de remedii să fie luat de o secție specială care se va înființa la Tribunalul București. Motivul invocat de premier: CNSC ar bloca proiecte de investiții importante și ar ajuta ofertanții mai slab clasați, astfel că o asemenea mutare este mai mult decât necesară pentru a demara lucrările de investiții asumate de Executiv. Fără a fi interesat să intre în fondul problemei și analizeze care ar fi avantajele, dar mai ales dezavantajele desființării CNSC, Ponta a concluzionat cu privire la “decesul” voit al arbitrului pieței achizițiilor publice: “Oricum la CNSC nu se rezolvă nimic”.
Nimic mai fals, dacă ne gândim că anual, CNSC a soluționat într-un termen extreme de scurt (maximum 20 zile/contestație) peste 6.000 de contestații formulate de diverși operatori economici care au participat la proceduri de achiziție publică organizate de diverse instituții publice autohtone. "Ideea pe care am discutat-o și cu Ministerul Justiției, și cu ANRMAP a fost: nu mai bine luăm toți banii pe care… – că acum CNSC are, nu știu, o sută de angajați, are un buget… Nu mai bine facem o secție specială, la Tribunalul București, de judecători, magistrați, la care oricine e nemulțumit de licitație se duce la judecător, iar judecătorul judecă într-un termen rezonabil, o săptămână-două, pentru că acea secție se ocupă numai de aceste contestații și, practic, maxim într-o lună de zile să avem adjudecată licitația, să se înceapă să se lucreze? Deci, scoatem un inel din lanț – și eu cred că va fi un sistem mult mai eficient – iar decizia aparține unui judecător. Am mai mare încredere, până la urmă, într-un judecător decât într-un organism administrativ", și-a motivate premierul intenția de a distruge CNSC. Pentru necunoscătorii fenomenului achizițiilor publice poate că explicațiile premierului au mers. Insă pentru profesioniștii din domeniu, “teoria” lui Ponta a fost catalogată ca fiind una ridicolă.
Ponta ascunde cu bună știință rolul și performanțele CNSC
Să disecăm însă spusele premierului. Conform datelor oficiale, pe parcursul anului trecut, această instituție a funcționat cu un număr de 36 de consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice (dintre care doi sunt suspendați din funcția publică) și 57 de persoane cu statut de personal tehnico-administrativ (dintr-un număr de 64 de posturi alocate. In acest context, pe parcursul anului trecut, CNSC a soluționat circa 6.000 de contestații, dintre acestea 38% fiind contestații formulate de către operatorii economici în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică finanțate din fonduri europene. In mod surprinzător, deși media lunară a contestațiilor formulate a fost mare, Consiliul a reușit să soluționeze fiecare contestație cu care a fost investit în termene de maximum 20 de zile. Așa se face că în 2012, CNSC a pronunțat decizii în cadrul unor proceduri de achiziție publică având o valoare totală estimată de peste 61.872.707.747 RON, (echivalent a 13.885.257.573 Euro la un curs mediu anual comunicat de BNR de 4,456 RON/Euro). In privința performanțelor înregistrate de CNSC trebuie spus că pe parcursul anului 2012, din totalul celor circa 6.000 de decizii emise doar 750 (12,97%) dintre acestea au fost atacate cu plângere la Curțile de Apel. Dovadă a calității muncii depusă de „veriga slabă” a pieței achizițiilor publice – așa cum lăsa Ponta să se înțeleagă că ar fi CNSC – este faptul că doar 71 dintre cele 750 de decizii emise de Consiliu și atacate cu plângere au fost casate de către instanțe, iar 39 au fost modificate în parte.
Termene mai lungi, licitații blocate și contestații în domeniul achizițiilor publice
Ce s-ar întâmpla dacă locul CNSC ar fi luat de o secție specială la Tribunalul București, așa cum vrea Ponta. In primul rând vom asista la o politizare a activității noului „arbitru” al pieței achizițiilor publice, ținând cont de faptul că detașare personalului cu care se va popula respectivul vehicul instituțional se va face prin decret prezidențial. Ca atare, nu vom mai putea vorbi de un organism independent care să judece contestațiile formulate de operatorii economici. Insă acest lucru nu a fost spus de premier.
Si ce nu a mai spus premierul? Că termenele de soluționare a contestațiilor la respectiva secție specială a Tribunalului va fi mai lung decât la CNSC ținând cont de faptul că atât contestatarii, cât și intervenienții, dar și autoritățile contractante vor putea cere efectuarea de expertize și contraexpertize. Mai mult, probabil că premierul nu a luat în calcul faptul că va avea de suferit și calitatea deciziilor emise, aceasta diluându-se ținând cont de faptul că tribunalul respectiv nu va dispune de echipe multidisciplinare (ingineri, economiști etc) care să ajute la soluționarea litigiilor. Totodată premierul a evitat să menționeze că respectiva secție nu va fi unicul arbitru, deciziile acestuia putând fi ulterior contestate cu plângere de către cei nemulțumiți. Adică alte termene lungi și cheltuieli pe măsură. Rezultatul: piața achizițiilor publice va fi blocată pe termen lung, operatorii economici vor fi descurajați să mai participe la licitații, ca să nu mai vorbim că sumele absorbite din România din fonduri europene vor scădea dramatic. Asta în vreme ce Ponta spunea că orice contestație va fi soluționată „într-o săptămână-două de un judecător” (!?).
Si încă un lucru extrem de important, care nu a fost menționat de premier cu bună știință: armata de magistrații ce vor fi investiți să judece contestațiile formulate în cadrul procedurilor de achiziții publice vor judeca strict după Codul de Procedură Civilă? Sau va fi implementată o legislație nouă, care va lua în calcul și legislația comercială? Dacă răspunsul la ultima întrebare va fi afirmativ, atunci respectivii „magistrați” nu vor putea fi asimilați magistraților, dar care, cel mai probabil, la vârsta de pensionare ar putea totuși primi pensii „nerușinate” pentru munca prestată.
Impărțirea electronică „aleatorie“ a dosarelor în Justiție poate vicia rezultatul licitațiilor publice
Deși s-a opus totdeauna desființării CNSC, mai nou ministrul Justiției agreează planul lui Ponta ți asta doar de dragul numirii sale în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Numai că doamna Mona Pivniceru, într-un exces de sinceritate, fiind chestionată de jurnaliști cu privire la justețea Justiției a recunoscut că deși “sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor nu poate fi viciat”, există totuși posibilitatea manipulării și vicierii acestuia dacă cineva dorește să facă acest lucru cu rea-credință.
Ca atare, dacă vorbim de achiziții publice, conform spuselor doamnei Pivniceru, există riscul ca după împărțirea “electronică” aleatorie a unor contestații să asistăm la decizii extreme de bulversante emise de judecători care au afinități fie pentru diverși operatori economici cu spate politic, fie extrem de potenți financiari și nu precupețesc niciun efort financiar doar ca să câștige anumite licitații, precum cele din domeniul infrastructurii rutiere.
Mircea Florescu
