Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat într-un interviu că în unele dosare aflate la ÎCCJ e vorba despre tergiversare, iar judecătorii nu ar trebui să se uite neapărat la inculpat, ci la probe, astfel încât să termine de judecat cauza. „Am observat poziții ale Înaltei Curți, studii care s-au aplecat asupra cauzelor de amânare. Există și motive, unele întemeiate, pe care le-au invocat judecătorii câteodată pentru trenarea acestor dosare, dar în unele dintre ele, după părerea mea, este clar vorba despre o tergiversare. Acolo nu poți să spui: «Nu am judecat, pentru că nu am avut săli». În patru ani cred că ai fi putut găsi o sală să judeci dosarul. Dacă această întârziere trenează, suspiciunile sunt inevitabile și nu trebuie nimeni să interpreteze o astfel de suspiciune drept o ingerință în actul de justiție. De aceea am spus că judecătorii trebuie să judece în materie de corupție după probe și nu după cariera prezentă sau viitoare în politică a inculpatului“, a precizat Predoiu. Ministrul a adăugat că din moment ce întârzierile vin în aceste dosare, din moment ce nu toate pot fi justificate procedural sau logistic, atunci nu mai rămâne decât întrebarea: ce anume îl oprește pe acel judecător să treacă la judecată. „Ei sunt independenți, nimeni nu se poate atinge de ei și e foarte bine să fie așa și așa va rămâne. Prin urmare, așa cum noi la Ministerul Justiției ne facem programul și agenda ministrului indiferent de opțiunile politice ale unora sau altora, cred că tot așa și judecătorii trebuie să judece fără să se uite neapărat la inculpat, ci la probe. Eu așa percep acea figură emblematică care simbolizează justiția, legată la ochi: nu te uiți la inculpat, te uiți la probe. Sper ca ceea ce ni se transmite de la nivelul Înaltei Curți, și anume o preocupare față de această soluție, să se materializeze în lunile care vin. În același timp, sper să se rezolve și această problemă a promovării judecătorilor la Înalta Curte, după cum sunt extrem de preocupat să rezolvăm în fine și problema acestui sediu al Înaltei Curți și când spun „sediu“ nu mă refer doar la suprafața desfășurată aflată la dispoziția judecătorilor și personalului auxiliar, este o primă necesitate, dar sediul Înaltei Curți trebuie să fie o clădire extrem de reprezentativă, clădire care să arate că într-adevăr statul român acordă Justiției un rol pe care îl merită“, a mai explicat Predoiu.
Inspecția judiciară ar trebui să se detașeze de CSM
Ministrul a mai precizat în cadrul interviului că o distanță cât mai mare a inspecției față de CSM va constitui o încurajare pentru cei din interiorul direcției să evolueze fără să se preocupe prea mult de reacția CSM, fără să tragă cu ochiul la reacțiile membrilor CSM. „În același timp, nu e un panaceu această soluție. Ea trebuie combinată cu o altă mentalitate care trebuie să vină, un alt stil de management al instituției. Acest alt stil de management poate fi impus de actualul management sau de un alt management. Poate că un manager care este mai aplecat pe partea investigativă poate stimula și apetilul inspectorilor pentru concluzii mai tranșante și mai curajoase. Acești oameni care formează inspecția trebuie să înțeleagă că de ei atârnă într-un fel modul în care reacționează colegii lor magistrați. Este o reacție în lanț, o reacție domino“, a precizat Predoiu.
