Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu, a declarat, joi, că nu este adepta unei propuneri legislative care prevede pedepsirea oricărei persoane care ar divulga informații dintr-un dosar penal până la o soluție definitivă.
„Din ce spuneați dumneavoastră, reprezentanții presei, în cursul dimineții, cred că propunerea legislativă făcută de către (senatorul PSD — n.r.) Șerban Nicolae vizează alineatul 3 al infracțiunii de compromitere a intereselor justiției, unde se vorbea de fapt despre divulgarea unor astfel de date de către un martor, expert, interpret, iar sfera obiectului activ a fost lărgită în sensul că propunerea viza „orice persoană”, orice persoană înțelegând inclusiv presa. Sub acest aspect, știți foarte bine că sunt și voi fi în continuare — indiferent că sunt și anumite situații când reprezentanții presei nu au prezentat cu onestitate, cu corectitudine, dar acestea sunt situații foarte rare — (…) sub acest aspect nu aș fi adepta ideii modificării textului acesta, în sensul propus de Nicolae”, a afirmat Stanciu.
Ea a precizat că dorește să vadă concret propunerea făcută de către Șerban Nicolae și că, atunci când această problemă va fi discutată la Comisia juridică a Camerei Deputaților, care este cameră decizională, în măsura în care va fi invitată, va exprima acest punct de vedere.
Președintele instanței supreme a menționat că este vorba, probabil, de modificarea dispozițiilor 277 din Codul penal, care vizează compromiterea intereselor justiției.
Livia Stanciu a subliniat că ÎCCJ întâmpină probleme din cauza textului de la art. 277, alin 2, care prevede că divulgarea fără drept a unor mijloace de probă sau înscrisuri oficiale, de către un funcționar public care a luat la cunoștință de acestea în virtutea funcției pe care o deține, dintr-o cauză penală înainte de a se fi pronunțat o soluție de netrimitere în judecată sau înainte de a se fi pronunțat o hotărâre definitivă, se pedepsește de către legiuitor.
„Această prevedere — și am discutat-o la vremea respectivă și cu ministrul Justiției — ne aduce nouă, ÎCCJ, spre exemplu, o serie de probleme legate de publicarea hotărârilor judecătorești. Vedeți foarte bine că sunt foarte multe hotărâri intermediare, de etapă, în soluționarea unor cauze penale, care este bine să fie cunoscute de colegii magistrați din țară, inclusiv de reprezentanții presei. Noi acum nu le mai putem da, eu cel puțin ca președinte nu le mai pot supune publicității, respectiv să le pun pe jurisprudența aceasta a ÎCCJ, motivat tocmai de existența acestei infracțiuni, că aș deveni subiect activ al infracțiunii de compromitere a intereselor Justiției”, a explicat judecătoarea.
Livia Stanciu a adăugat că, atunci când se soluționau contestațiile împotriva unor hotărâri pronunțate în primă instanță care vizau măsuri preventive, acestea se publicau și se aduceau la cunoștința judecătorilor din țară ca jurisprudență relevantă.
„Se ridicau foarte multe probleme de drept, care se impuneau a fi cunoscute de colegii judecători și pentru ca aceștia să vadă că aceasta este interpretarea pe care instanța supremă o dă acelei probleme de drept. Acum, nu le mai putem publica tocmai datorită existenței acestei infracțiuni, pentru că textul de lege spune că divulgarea fără drept a unor mijloace de probă, a unor înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală. Or, în motivare, judecătorul referindu-se la acele mijloace de probă, în mod automat practic le-ar divulga, iar eu care le-aș da publicității și practic aș da avizul pentru a se publica pe jurisprudența relevantă aș deveni subiect activ al acestei infracțiuni”, a mai spus șefa ÎCCJ.
