Cristian Poteraș, actual primar al Sectorului 6, este unul dintre capii mafiei imobiliare din acest sector al Capitalei. Protejat ani de-a rândul de cei care s-au aflat la aceeași masă cu el, ilegalitățile comise de acest individ au fost destul de numeroase și n-au putut fi acoperite pe de-a'ntregul. Acesta este și motivul pentru care, anul trecut, el a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru retrocedarea ilegală a peste 100.000 de mp de teren în Sectorul 6 al Capitalei, ceea ce a reprezentat un tun de peste 60 de milioane de euro tras de primarul Cristian Poteraș și complicii lui. Cum am dezvăluit deja într-un număr anterior al cotidianului nostru, banii au fost trimiși de primarul Poteraș și ai lui, printr-un șir de manevre de tip mafiot, în conturile unui grup de șmecheri din care fac parte atât Fabian Schwartzenberg, fratele mai mic al lui Elan (zis Mimi) Schwartzenberg, patronul oficial al Realitatea Media, cât și Lucian Viorel Grecu, verișorul primar al soției lui Cristian Poteraș. Afacerea a fost instrumentată cu atenție de către DNA deoarece prejudiciul de 60 de milioane de euro a fost adus statului român. Nu același lucru s-a petrecut cu o altă afacere a lui Poteraș, o țeapă de 26 milioane de euro , cauză în care DNA s-a dovedit dezinteresat, dar care nici până astăzi nu a fost clarificată de justiția română. Este vorba despre retrocedarea ilegală, pe semnătura aceluiași Cristian Poteraș, a unor terenuri care nici măcar nu-i aparțineau. Beneficiarul terenurilor este o societatea care avea să le revândă rapid, prin intermediari din familia și grupul de interese al lui Poteraș, și să facă profituri de peste 20 de milioane de euro înainte ca adevăratul proprietar al terenurilor să conteste în instanță atribuirea abuzivă a acestora. O afacere de coșmar pentru cel țepuit, dar de rutină pentru interlopul din fruntea sectorului 6, Cristian Poteraș. Presa a semnalat la vremea respectivă acest caz, dar țeapa a fost ocolită cu grijă de justiția română. Readucem în atenție acest caz, cu atât mai mult cu cât el este încă, în diferite faze, pe rolul instanțelor de judecată.
La sfârșitul anului 2005, proprietarul Institutului Național Pasteur – privatizat în condiții mai mult decât dubioase pe ultima sută de metri a ministeriatului lui Ioan Avram Mureșan (actual pușcăriaș) – solicită Primăriei Sectorului 6 reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren de aproximativ 70 hectare, deținut din perioada interbelică în zona Barajul Lacul Morii și confiscat de comuniști. Cum terenul deținut anterior nu mai era disponibil, proprietarul Pasteur a cerut, în compensare, retrocedarea unui teren echivalent în Bulevardul Ghencea. Pe 25 iulie 2006, Cristian Poteraș, în calitate de președinte al subcomisiei locale de fond funciar a Sectorului 6, a semnat o adresă către Prefectura Capitalei, condusă atunci de Mioara Mantale, prin care a propus atribuirea unui teren de 19 ha către Institutul Pasteur. Deși trebuia semnată de majoritatea celor nouă membri ai subcomisiei, adresa a fost semnată doar de primarul Poteraș și de doi complici de-ai săi. Prefectura a acceptat-o așa cum a fost transmisă și a și aprobat-o fără crâcnire, semn că Mioara Mantale era și ea în aceeași gașcă a mafiei imobiliare. Astfel, în noiembrie 2006 Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar a validat decizia Subcomisiei conduse de Poteraș și a decis emiterea unui titlu de proprietate, pe numele Institutului Pasteur, pentru terenul de 19 hectare din Ghencea. Pe 17.11.2006, Institutul Pasteur era informat de către Prefectură, sub semnătura subprefectului Cristina Coruț, că i s-a atribuit terenul din B-dul Ghencea. Ceea ce este pe cât de interesant, pe atât de penal, este faptul că terenul atribuit se afla, în cea mai mare parte, în sectorul 5, condus de Marian Vanghelie, și nu în sectorul condus de Cristian Poteraș. Altfel spus, primarul Poteraș a reconstituit dreptul de proprietate în alt sector, inducând în eroare și comisia centrală. Poteraș a știut acest „amănunt“ cum, la fel, a știut și că terenul nu era liber, ci aparținea unei alte instituții a statului, anume Ministerul Apărării Naționale. Cu toate acestea, pe principiul de la alba-neagra, Poteraș a acționat extrem de rapid convingându-i să tacă, sau îndepărtându-i din lanțul retrocedării, pe cei care cârteau. Este cazul inginerului Cristinel Parache care, la întocmirea documentației topografice solicitate de institut, a refuzat s-o semneze pentru că terenul se afla în sectorul 5 și nu în sectorul 6, doar o singură suprafață, de 1,17 ha (Sola A79) fiind în sectorul 6, celelalte 5 sole fiind în sectorul 5. Culmea, și Sola A79 aparținea tot MApN. Până la urmă s-a găsit un expert, Vasile Pascariu, care a semnat că terenul se află în sectorul 6, extinzând, la ordin, conform reprezentanților firmei care avea să fie țepuită, sectorul 6 cu aproape 18 hectare de teren furat de pe „moșia“ lui Vanghelie. Nimeni n-a mai verificat, ulterior, topografia locului, pentru că terenul avea să fie vândut rapid, cei împroprietăriți știind că retrocedarea avea să fie atacată în instanță. Astfel, s-a știut de la început că terenul atribuit în B-dul Ghencea aparținea Ministerului Apărării Naționale, fapt confirmat chiar de șefa oficiului de Cadastru din Primăria Sectorului 6, Cristina Popescu, co-inculpată alături de Poteraș în dosarul retrocedărilor ilegale trimis anul trecut în instanță de către DNA. Conform dezvăluirilor de presă, Cristina Popescu, a susținut că ar fi eliberat adresa către prefectură la presiunile directe ale primarului Poteraș și ale soților Bogdan și Narcisa Georgescu, el – fost șef al Piețelor din sectorul 6, fost șef la RA-APPS și deținător al bufetului din sediul PDL, iar ea – fostă șefă la Direcția Sanitar-Veterinară, prietenă a Elenei Udrea.
Culmea tupeului, același Poteraș a propus apoi prefecturii să acorde institutului privat Pasteur alte 36 de hectare situate tot în sectorul 5.
Vânzare pe repede-înainte
După retrocedarea ilegală a terenului din Ghencea, coordonată direct de primarul Cristian Poteraș, a urmat vânzarea lui rapidă către fraieri. S-a găsit astfel o societate interesată să cumpere terenul, Sten Consulting SRL. Astfel, în 26 aprilie 2007, Institutul Pasteur condus de directorul Sorin Stănescu a vândut 13,87 hectare firmei Sten Consulting, cu 15,9 milioane de euro. Motivul cumpărării terenului a fost ridicarea unui complex rezidențial și au fost purtate mai multe discuții între reprezentantul Pasteur, Sorin Stănescu, și patronul firmei Sten Consulting, Eugen Stănculescu, pentru cumpărarea unei alte suprafețe de teren, de 2,54 ha, ce asigura ieșirea la stradă. Cu sau fără știrea patronului Institutului Pasteur, directorul Stănescu a refuza să vândă direct acea suprafață de teren, el vânzând-o societății finilor săi, Highstown, cu 2,8 milioane euro, pe 14 decembrie 2007. O săptămână mai târziu, 20 decembrie 2007, societatea Highstown Romania SRL, a georgeștilor (via un offshore, Highstown SA din Tortola, Insulele Virgine Britanice), l-a revândut către Sten Consulting cu 7,45 milioane euro.
În afacere fost plasat, cum altfel, și reprezentantul familiei Poteraș, că trebuia să-și primească și el partea, un anume Lucian Viorel Grecu, verișorul primar al soției lui Poteraș despre care presa scria că atunci când a început urmărirea penală a primarului de la șase, individul s-ar fi evaporat peste ocean, în SUA. Același individ a fost plasat în numeroase alte afaceri ilegale ale lui Poteraș, inclusiv în cea aflată pe rolul instanței, ca intermediar-colector băgat la înaintare. Institutul Pasteur i-a dat lui Lucian Grecu, vărul soției lui Poteraș, și reprezentant al firmei Al-Tel Communications SRL, alte două loturi de teren în suprafață de 2,7 ha. Terenurile preluate de firma administrată de Grecu ar fi fost date de institut cu titlul de „contract de dare în plată“ autentificat la 1 august 2007, în schimbul unei datorii mai vechi, de 10,3 milioane de lei, ce reprezenta comisionul neachitat pentru intermedierea vânzării unui alt teren, sau, altfel spus, „un contract de prestări servicii“ încheiat în 29.01.2007. Că e vorba de o șpagă mascată nici nu mai încape îndoială, câtă vreme un teren mai mic decât acesta a fost revândut rapid cu o sumă de peste 3 ori mai mare decât suma datorată (2,4 milioane euro) firmei lui Grecu.
Ulterior derulării acestei afaceri imobiliare, Ministerul Apărării Naționale, proprietarul de drept al terenului atribuit ilegal la inițiativa și cu semnătura primarului-interlop Cristian Poteraș, a acționat în instanță toate părțile implicate în escrocheria imobiliară, solicitând pe bună dreptate anularea titlului de proprietate al Institutului Pasteur, precum și contractele ulterioare de vânzare-cumpărare a loturilor de teren din Bulevardul Ghencea, procesul fiind și astăzi pe rol.
Presa a dezvăluit și faptul că dincolo de relația dintre Elena Udrea (protectoarea pe linie de partid a lui Cristian Poteraș) și soții Georgescu Bogdan (fost șef al Piețelor din Sectorul 6 și fost șef al RA APPS) și Georgescu Narcisa (fosta șefă a Directiei Sanitar Veterinare – București), există și o relație a lui Dorin Cocoș cu Institutul Național Pasteur (împroprietăritul din această afacere): Dorin Cocoș a fost asociat, prin SC Trei Cocoși Complex Internațional și SC Dalli Exim SRL, cu Institutul Național Pasteur, în firma Piețe Grup SA. Printre administratorii Piețe Grup s-a aflat Dorin Cocoș, Radu Jianu (cel care a preluat de la Cocoș firma Dalli) si Ilie Ciuclea, patronul firmei de salubritate Supercom din sectorul 2.
Nume grele pentru mintea eliberată de griji a luptătorului Poteraș, candidatul Elenei Udrea (soția domnului Cocoș) pentru al treilea mandat la primăria Sectorului 6. Sarabanda retrocedărilor continuă pentru că, se pare, în sectorul 6 au apărut niște parcuri revendicate de neamurile din partea soacrei lui Poteraș.
Marius Marinescu