Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, sotia sa, si Georgeta Lazurca, soacra sa, sunt -cercetati- de cativa ani de catre magistratii sibieni sub aspectul savarsirii infractiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals si marturie mincinoasa. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobandit dreptul de proprietate asupra a doua imobile situate in centrul municipiului de pe malul Cibinului. Alaturi de cei trei membri ai familiei edilului sibian, in dosarul mentionat mai figureaza trei persoane (Dorin Suciu – avocat, Ion Bastea – mostenitor prezumat si Romul Marginean – martor) implicate de catre sotii Johannis in actiunea de revendicare. Din acelasi dosar a fost disjuns un altul, aflat din cate se pare la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. In acest dosar, Liviu Munteanu – secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos – e acuzat de fals intelectual si abuz in serviciu, deoarece a eliberat ilegal inscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis sa obtina dreptul de proprietate asupra celor doua imobile. Povestea, desi simpla, n-a fost inca finalizata de catre procurorii sibieni, acestia ezitand sa dea un verdict final.
Potrivit unor documente oficiale, imobilele revendicate si castigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronuntate de Curtea de Apel Alba Iulia in 1999, sunt amplasate in Sibiu, pe str. Nicolae Balcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piata ridicata, tinand cont ca includ mai multe apartamente si spatii comerciale.
Imobilele in cauza, preluate de statul roman prin nationalizare, au apartinut sotilor Maria si Eliseu Ghenea, ambii decedati in 1962, respectiv in 1969. In baza Legii 112/1995, cei care locuiau in respectivele imobile au cumparat de la statul roman apartamentele si spatiile comerciale. Surprinzator, in 1999, sotia primarului Johannis apare in scena, cerandu-le noilor proprietari sa-si paraseasca locuintele, pe motiv ca ea e apropitara. Intrigati, oamenii au luat la puricat povestea si au ajuns la o descoperire stupefianta.
Semne de intrebare
Cei vatamati au sesizat ca unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (nascuta Bastea), ar fi lasat, la decesul sau, un testament prin care lasa ca mostenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat si el in 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, a retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurca si lui Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea si sotia primarului sibian au cerut justitiei sa constate nevalabilitatea intabularii statului. Apoi, revendicatorii au obtinut restabilirea situatiei de carte funciara de la momentul nationalizarii, dupa care au promovat si au obtinut actiuni in vederea constatarii nulitatii actelor de vanzare-cumparare incheiate intre stat si cei care locuiau in imobile. Constienti ca la mijloc este ceva putred, locatarii celor doua imobile au refuzat incheierea unei intelegeri cu noul apropitar si au apelat la o serie de avocati. Acestia au scos la iveala ca -afacerea- in care era implicata familia Johannis s-ar baza pe un testament al Mariei Ghenea, nescris si datat de aceasta, care nu putea produce efecte juridice. In lipsa documentului, din cauza ca sotul femeii, Eliseu Ghenea, a decedat la sapte ani dupa ea, Nicolae Bastea n-ar fi putut mosteni decat o cota din imobile. Lucru probat cu o scrisoare expediata de Nicolae Bastea nepotului sau, Ioan, in care se preciza ca omul stia ca testamentul in favoarea lui nu era valabil si ca atare lasa doar o treime din cele doua imobile lui Ion Bastea, Georgetei Lazurca si lui Carmen Johannis.
Falsuri pe toata linia
In 2001, proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanta. Atunci iese la iveala ca primarul Johannis&comp. obtinuse imobilele pe baza unor acte ireale eliberate de secretarul Primariei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal in care Munteanu e anchetat, reiese ca acesta a eliberat o serie de documente privind mostenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un continut ireal si nu corespundeau mentiunilor din documentele de stare civila din arhive. Cercetarile au aratat ca Nicolae Bastea – primul beneficiar al testamentului Mariei Ghenea – s-a nascut in Vistea (Brasov), a decedat in Cluj Napoca si n-a locuit in Porumbacu de Jos. Chestionat, Liviu Munteanu a refuzat sa comenteze, lasand insa sa se inteleaga ca a eliberat actele fara a verifica in registre si in arhiva, bazandu-se doar pe relatarile celor care au solicitat actele. Mai mult, el a recunoscut ca in 1997 a atestat ca mostenitorii Mariei Ghenea sunt Eliseu, Ioan Bastea, Georgeta Lazurca si Carmen Johannis, iar dupa moartea lui Eliseu, ultimele trei persoane. Luat la intrebari de procurori, Liviu Munteanu a recunoscut ca singurul act real eliberat de el se refera la faptul ca defunctul Ghenea Eliseu a avut o sora, Micu Paraschiva, declarata in 1972, printr-un certificat de mostenitor, drept unica mostenitoare a masei succesorale ramasa dupa decesul barbatului. -Aceste manopere desfasurate de numitii Bastea Ioan, Lazurca Georgeta si Johannis Carmen, sprijinite de actiunile invinuitului Munteanu Liviu – care a eliberat adeverintele 168/1998 si 73/2000 si anexa 1 nr. 25/1997, in mod fals, au condus la intabularea eronata a sus-numitilor in cartea funciara, desi nu aveau vocatie succesorala, intrucat Bastea Nicolae era ruda doar cu Ghenea Maria, sotia predecedata a defunctului Ghenea Eliseu-, se spune in dosarul in care Munteanu e acuzat de fals intelectual si abuz in serviciu in forma calificata. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat ca pe Nicolae Bastea l-a transformat din nepot al Mariei Ghenea in nepotul lui Eliseu, astfel incat sa poata fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Initial, familia Johannis a pierdut in instanta, dupa ce o expertiza grafologica a aratat nevalabilitatea testamentului lasat de Maria Bastea, fapt ce a facut ca testamentul lui Nicolae Bastea sa cada. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reusit sa castige datorita adeverintelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir si Parchetul de pe langa CSJ, dar …
Johannis ramane proprietar
Desi povestea e limpede, dosarele in care familia primarului Johannis au fost acuzate au urmat un traseu sinuos, astfel ca acum nimeni nu mai stie de soarta lor. Contrariate, partile vatamate au apelat si la Comisia de abuzuri si petitii a Camerei Deputatilor si la Senat, insa demersurile lor au ramas, deocamdata, fara ecou. Intre timp, familia Johannis a inchiriat pe bani buni unele spatiile comerciale existente in imobilele preluate prin fals. Ieri, primarul Klaus Johannis nu a putut fi gasit, fiind -ocupat cu Ziua Armatei-. In lipsa acestuia, biroul de presa al Primariei Sibiu a refuzat sa comenteze povestea imobiliara a edilului, pe motiv ca -este o chestiune personala a primarului-.
