Un cotidian central a publicat, ieri, o informatie difuzata marti de postul public de televiziune din Olanda, conform careia Willem Matser, consilier special pentru Europa Centrala si de Est al secretarului general NATO, a fost arestat pe 3 februarie a.c. la Bruxelles sub acuzatia de spalare de bani. Arestarea a avut loc dupa ce numele lui Matser a fost gasit, alaturi de cel al Tender SA, intr-un transfer bancar de 200.000 de dolari, provenind din Banca Santander (Columbia), care ar fi urmat sa ajunga in conturile companiei lui Ovidiu Tender. Matser ar fi spus ca a falsificat acte, astfel incat transferurile sa para legale, dar a negat ca a stiut ca spala bani. Matser ar fi dezvaluit un cont la Banca Santander de 200.000.000 de dolari, bani care ar fi fost destinati proiectului propus de Tender. Desi acuzatiile sunt extrem de grave, ieri, toate institutiile autohtone insarcinate cu prevenirea si combaterea spalarii banilor au pastrat o tacere suspecta, motivand ca nu au fost contactati de anchetatorii olandezi.
Tender neaga orice legatura cu Matser
Contactat telefonic, Ovidiu Tender, patronul companiei Tender SA din Timisoara, ne-a declarat, ieri, ca a aflat despre arestarea lui Willem Meetser – consilierul special pentru Europa centrala si de est al secretarului general al NATO, doar dupa publicarea acestei informatii intr-un cotidian national. Negand orice legatura de afaceri cu Willem Matser, Tender a precizat ca nu a fost contactat de autoritatile olandeze care-l ancheteaza pe ex-oficialul NATO. Afaceristul timisorean a sustinut ca l-a cunoscut pe olandez la seminarul NATO desfasurat anul trecut la Sinaia, ocazie cu care olandezul i s-a prezentat ca avand dubla calitate: de inalt oficial al NATO si om de afaceri. Atunci, a sustinut Tender, dar si ulterior, la reuniunea NATO de la Snagov, Willem Matser i-a spus ca in calitate de om de afaceri este interesat sa investeasca in Romania, contrazicand astfel informatiile aparute in mass-media autohtona conform carora Matser ar fi sustinut in fata anchetatorilor olandezi ca a fost un intermediar si ca nu stia ca participa la spalare de bani, ci la un proiect de investitii in care a fost cooptat in aprilie 2002 de catre omul de afaceri roman: -Dupa reuniunea de la Sinaia, dar si dupa cea de la Snagov, mi-a spus ca vrea sa investeasca in Romania, dar nu intr-o afacere noua, ci intr-una deja creata. Cu acea ocazie s-a aratat interesat sa investeasca in infrastructura pe care eu am creat-o-. Intrebat daca nu si-a pus problema provenientei celor 140 milioane de dolari pe care Matser urma sa-i plateasca in contul celor 45% din afacerile pe care le deruleaza, Tender a declarat: -Alte institutii oficiale ale statului sunt abilitate sa faca verificari. Eu nu i-am verificat statutul, deoarece l-am cunoscut ca fiind un inalt oficial NATO. Nu am eu caderea de a verifica oficialii NATO-.
-Firma Tender putea sa aiba macar o banuiala-
Timisoreanul Ovidiu Tender va trebui sa depuna mari eforturi pentru a convinge autoritatile ca banii ce-i erau destinati sunt 100% curati. Aceasta este opinia avocatului Toma Dragomir, decanul Baroului de Avocati Bucuresti, care arata ca -la asemenea sume mari se presupune ca macar o banuiala vaga trebuia sa aiba – pentru ca aici nu vorbim de 1.000 dolari-. Aceeasi sarcina complicata va avea si oficialul NATO, consilierul Willem Matser, ale carui disculpari ar putea fi rasturnate prin alte probe – audieri si alte cercetari – pe care le vor instrumenta autoritatile. Ecuatia acestui caz complicat ii leaga pe maiorul Willem Matser si pe omul de afaceri Ovidiu Tender – in punctul in care pe documentul de transfer al celor 200.000 dolari apar conturile firmei timisorene a caror provenienta trebuia mascata de consilierul NATO, conform propriilor marturii. Avocatul Toma Dragomir evita sa puna diagnostice, cata vreme nu are date privind cercetarile, dar opineaza ca firma romaneasca ar putea fi -o linie terminus, un cap de pod- intr-o afacere mai complicata. In plus, conform legii romanesti, infractiunea de spalare de bani cere dovedirea intentiei directe a suspectului. -Pentru a spala bani e nevoie de intentia directa, ceea ce inseamna ca cunosc ceea ce fac si doresc sa se intample rezultatul-. Totodata, cei care au doar o simpla banuiala privind o asemenea operatiune sunt obligati sa o denunte – mai sesizeaza Toma Dragomir, reclamand interventia Parchetului National Anticoruptie in acest dosar.
Institutile statului abilitate sa se ocupe de descoperirea si combaterea spalarii banilor nu au declansat, pana in acest moment, nici un fel de cercetari referitoare la acuzatiile aduse grupului de Tender. Astfel, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, din cadrul Ministerului Justitiei, nu a declansat nici un fel de cercetari, in acest caz, asteptandu-se strangerea mai multor date. De asemenea, la nivelul Inspectoratului General al Politiei, acolo unde in cadrul Directiei Economico-Financiare functioneaza un serviciu special care se ocupa de spalarea banilor, nu se efectueaza nici o ancheta referitoare la cazul Tender. -Noi nu am primit nici o sesizare din partea Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor. Conform legii, ei sunt autoritatea in aceasta materie si ei ar fi trebuit sa ne sesizeze sa declansam cercetarile. Daca va fi cazul sau daca vor exista mai multe, vom declansa cercetarile si vom vedea ce rezulta-, a declarat ieri, chestorul Dumitru Sorescu, prim-ajuctul sefului Politiei Romane.
