– Pentru ca masura arestarii poate fi dispusa numai de un magistrat, in Romania trebuie infiintata functia de magistrat de instructie, dar proiectul de lege depus Ministerul Justitiei zace in Parlament de patru ani
-Avocatul care a sesizat si a obtinut rezolutia CEDO sustine ca procurorul roman nu are calitatea de magistrat deoarece nu este inamovibil si nici independent, fiind subordonat atat procurorului ierarhic superior, cat si puterii executive, respectiv Ministerului Justitiei.
Un avocat acuza
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a fost sesizata cu privire la nerespectarea de catre autoritatile romane a hotararilor pe care aceasta Inalta Curte le-a luat.
-CEDO a stabilit ca procurorul roman nu indeplineste exigentele unui magistrat, astfel ca acesta nu are competenta de a aresta. Romania va da socoteala de ce nu respecta legea-, a declarat, ieri, avocatul Dumitru Radescu, din cadrul Baroului Bucuresti, semnatarul sesizarii.
Parlamentul Romaniei a ratificat, in 1994, Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatii Fundamentale. Articolul 5, paragraful 3 din aceasta Conventie prevede ca orice persoana arestata sau detinuta trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare.
Notiunea de -alt magistrat- nu poate fi in nici un fel admisa si in ceea ce-l priveste pe procuror, deoarece acesta nu este inamovibil si nici independent, fiind subordonat atat procurorului ierarhic superior, cat si puterii Executive, respectiv Ministerului Justitiei, sustine avocatul.
Romania ar putea plati despagubiri prea mari pentru o tara atat de saraca
Dumitru Radescu afirma ca doar judecatorii pot lua masura arestarii preventive, invocand cazul Vasilescu versus Romania, in care CEDO a constatat ca Ministerul Public este constituit din magistrati care isi exercita toate functiile sub autoritatea procurorului general. Ministrul Justitiei isi exercita controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public, inclusiv asupra procurorului general
Un alt caz de la CEDO invocat de avocatul bucurestean este Pantea versus Romania. Plangerea lui Alexandru Pantea a fost admisa, in principiu, de catre CEDO, recunoscandu-se implicit ca legislatia romana nu corespunde exigentelor articolului 5, paragraful 3 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. Curtea a tinut cont de faptul ca procurorul roman nu ofera garantiile cerute de notiunea de magistrat pentru a emite mandat de arestare.
Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Potrivit Constitutiei Romaniei, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului – la care Romania este parte – si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
Avocatul Dumitru Radescu afirma ca nerespectarea reglementarilor internationale va avea consecinte deosebit de grave, in sensul ca statul roman se va vedea obligat de Curtea Europeana sa plateasca despagubiri banesti celor arestati nelegal. Raportandu-ne la perioada de timp de cand ne bucuram de libertate si la numarul arestarilor efectuate de procurori in acesti ani, probabil ca sumele care ar trebui platite de Romania ar contribui substantial la falimentul tarii.
Ministerul Justitiei confirma si infirma
In replica, Ministerul Justitiei sustine intr-un comunicat ca de fapt Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu a pronuntat nici o hotarare impotriva Romaniei prin care sa constate o incalcare a articolului 5 aliniat 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care prevede ca orice persoana arestata sau detinuta trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare.
In ceea ce priveste cauza Pantea impotriva statului roman, conform Conventiei Europene, prin decizia de admisibilitate se constata doar in principiu ca o anume cerere nu reprezinta impedimente procedurale majore, de natura a impiedica analiza in fond a cauzei.
In comunicat se precizeaza ca pozitia Guvernului in aceasta cauza s-a datorat, pe de o parte, faptului ca insesi instantele romane au constatat nelegalitatea arestarii prin nerespectarea normelor imperative interne, si, pe de alta parte, faptului ca legislatia romana privind arestarea preventiva nu este conforma cu jurisprudenta CEDO.
Conform comunicatului, Curtea Europeana s-a pronuntat deja cu privire la statutul procurorului in cauza Vasilescu impotriva Romaniei, dar precizeaza ca in aceasta cauza Curtea a analizat art. 6 din Conventie sub aspectul dreptului de acces la o instanta de judecata.
In acelasi sens, mai trebuie spus ca proiectul de modificare a Codului de procedura penala, in care este prevazuta infiintarea institutiei judecatorului de urmarire penala sau de instructie, se afla in dezbaterea Parlamentului de mai bine de patru ani.
Judecatorul de instructie, in calitate de magistrat recunoscut de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ar urma sa preia de la procurori atributia legata de dispunerea masurii arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului.
