Sunt printre cei mai vocali bugetari și sunt întotdeauna pregătiți pentru proteste împotriva guvernanților. Arma lor favorită este șantajul. Forțează måna autorităților pe spinarea elevilor – anul școlar începe cu greve și amenințări de blocare a cursurilor și se sfårșește cu declarațiile liderilor sindicali despre amånarea pe termen nedefinit a bacalaureatului. Mai nou, intră în greva foamei cerånd majorarea salariului cu 50%. Sunt profesorii care cer „respect“ și mai mulți bani! Se declară intelectuali, dar scandările din timpul marșurilor îi fac deseori să roșească și pe huliganii galeriilor de fotbal. Spun că salariile mizerabile obținute după ce și-au pierdut tinerețile prin facultăți nu le asigură un trai decent și sunt forțați să trăiască din meditații. Asta în condițiile în care piața meditațiilor este estimată la aproximativ 320 milioane de euro anual. Cer respectarea legii, dar de către ceilalți. Cånd vine vorba de declararea veniturilor din pregătirea suplimentară pe care o fac cu elevii, spun că e complicat, birocrația devenind scuză pentru evaziunea financiară. Nu spunem că toți profesorii sunt la fel. Pe långă cei care fac gratuit pregătire suplimentară cu elevii, sunt și dascăli care își declară veniturile suplimentare și plătesc impozit. Din păcate, aceștia sunt foarte puțini – sub 0,7% din numărul total de profesori care predau la clasele I-XII. Potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) puse la dispoziție la solicitarea ziarului „Curentul“, anul trecut doar 1.443 de persoane fizice au depus declarații pentru venituri realizate din meditații.
Chiar și liderilor sindicali li se pare această cifră foarte mică, dar le găsesc profesorilor circumstanțe atenuante. „Nu profesorii sunt marii evazioniști. În toate domeniile este evaziune, iar situația precară în ceea ce privește salarizarea poate fi o circumstanță atenuantă pentru profesori“, ne-a declarat președintele Federației Sindicale Alma Mater, Anton Hadăr.
{mp3}2010-10-27-mediatori{/mp3}
Deși recunoaște că tocmai profesorii ar trebui să fie un exemplu în ceea ce privește respectarea legii, Hadăr spune că „s-a săturat lumea din învățămant să fie exemplu și să moară de foame!“.
„Profesorii nu sunt singurii care fac evaziune fiscală. În Romånia, evaziunea fiscală e la rang de cinste. Profesorii îi văd pe ceilalți că nu își declară veniturile și n-o fac nici ei, deși ar trebui“, spune liderul sindical.
Hadăr recunoaște că sunt situații în care profesorii nu își fac datoria la clasă și își obligă, practic, elevii să vină la meditații. „Acești profesori ar trebui scoși din sistem, poate chiar închiși pentru ce fac“, spune Hadăr, adăugånd că el este cel care a propus un amendament la legea educației prin care să li se interzică dascălilor să dea meditații propriilor elevi.
Deși admite că ceea ce fac colegii săi de breaslă este și ilegal și imoral, Hadăr le găsește repede circumstanțe atenuante: „N-a zis Băsescu să se descurce fiecare cum poate? Profesorii asta fac, se descurcă și ei cum pot“. Adică fac evaziune.
Într-o școală cu 143 de profesori, doar unul și-a declarat meditațiile
Datele puse la dispoziție de ANAF, la solicitarea „Curentul“, arată că anul trecut au fost înregistrate în evidența fiscală 1.443 de persoane fizice care au realizat venituri din servicii executate de meditatori. Venitul net mediu anual a fost de 2.873 lei, iar cel mai mare venit net realizat – 80.273 lei.
Reprezentanții ANAF precizează că „datele prezentate se referă la persoanele fizice care au declarat venituri din prestare servicii executate de meditatori, impuse pe bază de norme de venit, cåt și în sistem real pe cod CAEN 8559 «Alte forme de învățămånt», neputåndu-se identifica care dintre acestea sunt cadre didactice“. Cu alte cuvinte, nu se poate spune cåți dintre cei care și-au declarat veniturile sunt profesori și cåți sunt ingineri, artiști etc, care dau și ei meditații contra cost.
Chiar dacă toate cele 1443 de persoane ar fi profesori, numărul celor care plătesc impozite este extrem de mic.
Cifrele ANAF se raportează la un număr de 206.376 cadre didactice (numărul total de profesori care au predat la clasele I-XII în anul scolar 2009-2010, potrivit Ministerului Educației).
Un calcul simplu arată că doar 0,7% dintre profesori și-au declarat și plătit impozitul pe meditații la Fisc.
Spre exemplu, în medie, este vorba de doar un singur profesor într-o școală cu 143 de cadre didactice. Adică dacă se fac meditații la matematică, limba romånă, chimie, fizică, limbi străine, numai unul dintre acești profesori respectă legea.
Potrivit art. 9, alin. (1) litera a, din Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvårșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.
Și atunci, cum rămåne cu respectarea legii? Doar 34 de profesori în medie pe fiecare județ fac meditații? Romånii care au copii la școală știu mai bine care este răspunsul corect, orele de meditații fiind vitale pentru elevii care sunt interesați de viitorul lor.
Mercurialul evaziunii
Cei care sunt tentați să creadă că sumele obținute din meditații sunt mici, se înșeală. Piața meditațiilor se ridică la aproximativ 320 milioane de euro anual.
Potrivit unui studiu realizat în această vară de firma Daedalus Millward Brown, 17% din totalul elevilor cu vårste cuprinse între 6 și 19 ani au făcut meditații anul acesta. Ceva mai puțin decåt anul trecut, cånd 20% dintre elevi făceau pregătire.
Pentru 2010, cifrele din studiu arată că numărul elevilor care fac meditații este de 617.000, iar o oră de meditație ajunge, în medie, la 18 lei.
Studiul arată că părinții plătesc lunar 26,7 milioane de euro pentru pregătirea suplimetară a copiilor lor. Adică peste 320 milioane de euro anual.
Dacă mai era nevoie, studiul arată că profesorii nu se înghesuie să plătească impozite. Doar 9% din cei care fac meditații au declarat că primesc chitanță de la profesori.
Potrivit studiului, matematica, limba engleză și limba romånă sunt disciplinele la care elevii fac cele mai multe meditații.
La engleză fac meditații în special copiii din clasele I-IV, iar la matematică și la limba romånă cei de la gimnaziu.
La liceu, elevii încep pregătirea pentru bacalaureat și admiterea în facultate șb fac meditații și la chimie, fizică, biologie, istorie și limba franceză.
Ce nu fac la clasă predau acasă
Cercetarea arată că 30% dintre elevi fac meditații cu profesorul pe care îl au și la clasă, în timp ce 60% fac ore suplimentare cu un alt profesor.
68,1% dintre cei care fac meditații cu profesorul de la clasă și-au justificat alegerea prin faptul că acesta este un bun profesionist, iar 8,6% speră că, astfel, profesorul va fi mai indulgent.
În ceea ce privește domiciliul, 7% dintre copiii care locuiesc în mediul rural și 27% dintre cei care locuiesc în mediul urban au făcut pregătire suplimentară.
Astfel, 83% din suma pentru medidații e încasată de profesorii de la oraș, iar 17% din bani merg la dascălii din mediul rural.
O oră de meditație ajunge, în medie, la 18 lei. În Ardeal și Banat, meditațiile dintr-o lună costă 148 de lei, în Dobrogea 215 lei/lună, iar în Moldova 189 de lei/lună. Potrivit studiului, părinții din București dau cei mai mulți bani pe meditații – 265 de lei/lună.
Cercetarea a fost realizată în perioada 23 aprilie-15 mai 2010, pe un eșantion de 1.500 de chestionați, iar interviurile au fost realizate cu părinții copiilor care merg la meditații.
