Mai mulţi parlamentari propun, într-o iniţiativă legislativă, ca suma acordată cu titlu de chirie magistraţilor să poată fi folosită de aceştia şi pentru achitarea unei rate sau părţi din rate pentru achiziţionarea unui locuinţe. Iniţiatorii susţin că această facilitate a fost acordată şi poliţiştilor şi cadrelor militare. Medicii nu sunt cuprinși deși sunt zone din țară unde nu există doctori și nici nu pot fi motivați pentru a se reloca. Profesioniștii din Sănătate preferă să părăsească România deși salariile le-au fost majorate în anul 2017, dar acest lucru nu este suficient.
Proiectul este semnat de 21 deputaţi liberali şi unul de la UDMR, în ordine alfabetică: Alexe Florin-Alexandru – deputat PNL; Andrei Alexandru-Ioan – deputat PNL; Balint Liviu-Ioan – deputat PNL; Bota Călin-Ioan – deputat PNL; Căuş Vasile-Aurel – deputat PNL; Cazan Laurenţiu-Nicolae – deputat PNL; Cruşoveanu Marian – deputat PNL; Făgărăşian Valentin-Ilie – deputat PNL; Horga Maria-Gabriela – deputat PNL; Kiss János – deputat PNL; Mărculescu Dumitru – deputat PNL; Moisin Radu-Marin – deputat PNL; Moldovan Sorin-Dan – deputat PNL; Molnar Ervin – deputat PNL; Muraru Iulian-Alexandru – deputat PNL; Năcuţă Sorin – deputat PNL; Rujan Dumitru – deputat PNL; Sărmaş Ioan-Sabin – deputat PNL; Ştirbu Gigel-Sorinel – deputat PNL; Szabó Ödön – deputat UDMR; Tătaru Nelu – deputat PNL; Vecerdi Cristina-Agnes – deputat PNL. Inițiativa propune completarea în acest sens a articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
„Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie, (…) care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului”, prevede proiectul.
În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut de lege, dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
De asemenea, potrivit proiectului, compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei.
Compensaţia lunară nu se poate acorda concomitent şi pentru chirie şi pentru rata locuinţe noi, caz în care judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii asistenţi optează pentru una dintre aceste situaţii.
Sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, mai propune proiectul.
Articolul 23 aflat în vigoare prevede că judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, cărora nu li s-a acordat locuinţă de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul la compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II. Plafonul anual în limita căruia se poate deconta chiria se stabileşte prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Iniţiatorii menţionează, în expunerea de motive a proiectului, că „independenta justiţiei presupune şi asigurarea tuturor condiţiilor necesare magistraţilor pentru ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea la cel mai ridicat grad de profesionalism şi independenţă”.
„Acordarea unor facilităţi pentru magistraţi şi familiile acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent şi la un nivel corespunzător aşteptărilor societăţii. Pentru realizarea acestor deziderate, prin OUG nr. 27/2006 s-a stabilit, la art. 23, acordarea fie a unei locuinţe de serviciu, fie compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. In baza acestui articol, Ministerul Justiţiei alocă sume considerabile de bani, având în vedere că numărul locuinţelor de serviciu este limitat comparativ cu persoanele care se încadrează în prevederile legii. Se observă că lunar se acordă sume magistraţilor pentru decontarea chiriilor, cu toate că acest drept ar putea fi valorificat maxim într-un mod mult mai util pentru aceştia”, mai susţin aceştia.
Ei au mai arătat că, având în vedere „deficitul major” de personal din instanţe şi parchete, la momentul actual este necesară instituirea unor prevederi legale care să asigure „loializarea magistraţilor”.
„Având în vedere că deja magistraţii au asigurat beneficiul chiriei, faptul că în locul compensaţiei lunare pentru chirie se poate opta pentru plata ratei bancare sau a unei părţi din aceasta nu implică un efort bugetar suplimentar pentru instituţiile angajatoare. Această facilitate ar constitui un ajutor extrem de util magistraţilor şi o măsură importantă în vederea loializării acestora faţă de instanţele/parchetele unde îşi desfăşoară activitatea, crescând stabilitatea în exercitarea funcţiei în localitatea unde vor dobândi locuinţa”, mai susţin iniţiatorii.
Totodată, ei menţionează că această măsură nu ar presupune fonduri bugetare suplimentare, iar statul vine în sprijinul magistraţilor pentru ca aceştia să dobândească o locuinţă proprie, spre deosebire de situaţia actuală, în care fondurile folosite pentru plata chiriilor ajung în contul unor persoane din afara sistemului.
„De asemenea, faţă de situaţia actuală, în care decontarea chiriilor şi asigurarea locuinţei de serviciu nu este limitată în timp, magistratul şi familia sa beneficiind de aceasta şi după ieşirea la pensie, plata ratelor aferente unui contract de credit pentru achiziţionarea locuinţei este limitată doar la durata creditului, rezultând astfel şi o economie bugetară”, mai arată aceştia.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
