Fara huiduieli, fara strigate disperate venite din partea fostilor mineri care vor un loc de munca. Ultima dezbatere publica pe tema studiului de impact asupra mediului, desfasurata marti la Budapesta, a fost cu mult mai civilizata decat oricare din cele 14 organizate in Romania si moderate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Punctele de vedere ale celor aproape 40 de unguri inscrisi pentru a-si expune opiniile au fost in mare parte negative. Nota discordanta au facut efectivele de simpatizanti ai proiectului adusi din tara, insa intr-un numar mult mai mic fata de Bucuresti sau Cluj, unde dezbaterile au fost transformate in adevarate -mineriade-.
La Budapesta, mare parte din vorbitori si-au exprimat temerea repetarii unui nou dezastru ecologic, asa cum s-a intamplat in 2000 la Baia Mare, cand poluarea raului Tisa cu cianide a provocat distrugerea pe suprafete intinse a florei si faunei piscicole. Reprezentantii -Gabriel Resources- i-au asigurat insa pe cei prezenti in sala ca intre proiectul Rosia Montana si conditiile de la Baia Mare exista diferente majore, una dintre ele fiind materialul de constructie a iazului de decantare. Cu toate acestea, reprezentantii RMGC nu au reusit sa convinga demnitarii ungari de oportunitatea proiectului minier de la Rosia Montana. -Aceasta initiativa este un potential pericol pentru Ungaria, iar Romania ar trebui sa ia in calcul riscul enorm la care se expune, in cazul in care va fi autorizat, si castigul de nimic pe care il obtine in schimb-, sustin reprezentantii executivului de la Budapesta.
Un risc urias pentru 220 kilometri de autostrada
Pe parcursul intregii dezbateri, conducerea RMGC s-a aratat deranjata de faptul ca cei care au luat cuvantul nu citisera decat un rezumat al studiului, fara caracter tehnic, pus la dispozitia ungarilor pe ultima suta de metri. Ba, mai mult decat atat, plictisit de discursul lipsit de continut al unui reprezentant de ONG pentru protectia mediului, John Ashton, vicepresedinte RMGC, a catalogat opinia expusa drept -o insiruire de tampenii-. O intrebare servita la fileu insa a venit din partea reprezentantului Asociatiei Ofensiva Tinerilor, Daniel Nita. Acesta a batut drumul pana la Budapesta, alaturi de alti sustinatori ai RMGC, pentru a se interesa daca reprezentantii companiei vor permite -o atenta monitorizare din partea societatii civile, in cazul unui raspuns favorabil in ceea ce priveste acordul de mediu-. Liderul Ofensivei Tinerilor ne-a declarat ca -pana in luna iunie 2006, cand compania a trimis cate o invitatie la Rosia Montana catre 20 de ONG-uri autohtone, mare parte din background-ul proiectului era format din… spoturile difuzate in media-. Ulterior, ONG-ul condus de Daniel Nita a devenit sustinator al proiectului. -Am ajuns la concluzia ca unde exista zacamant e firesc sa se exploateze, atata timp cat se respecta parametrii tehnici-, conchide acesta.
Secretarul de stat Haraszty Laszlo, liderul delegatiei maghiare care a participat la cele doua dezbateri asupra proiectului minier, organizate in Ungaria – la Szeged si Budapesta, este de parere ca riscul asumat de statul roman este prea mare fata de -profitul de nimic-, estimat la un miliard de dolari. -Este un proiect pe termen relativ scurt – 17 ani – si ofera un trai decent doar pentru o parte din comunitatea locala. Ce se va intampla cu restul dupa inchiderea minei?! Romania isi asuma un risc enorm-, a mai adaugat Haraszty. Un reprezentant al societatii civile din Ungaria a tinut sa informeze autoritatile de la Bucuresti ca, din intregul profit obtinut de-a lungul celor 17 ani de exploatare, Romania ar reusi sa construiasca 220 kilometri de autostrada. -Oare merita riscul-, a intrebat retoric acesta.
