Pe când era Secretar de Stat la Ministerul Justiției, Alina Bica împreună cu Subcomisia de coduri penale din Parlament condusă de „marele jurist” Ponta Victor-Viorel din care au făcut parte Andrei Florin Mircea, Chiuariu Tudor-Alexandru, Gorghiu Alina-Ştefania, Greblă Toni, Humelnicu Augustin Daniel, Iordache Florin, Márton Árpád-Francisc și Ştirbeţ Cornel au reformulat multe din articolele celor două noi Coduri Penale concepute de specialiști autentici din justiție: judecători, procurori și avocați. Așa s-a ajuns ca CCR să declare pe bandă rulantă neconstituționale articole care contraveneau nu numai legii fundamentale, ci chiar bunului simț, cum ar fi, de exemplu, art. 368 din CPP: „(4) Contestatia nu suspenda executarea si se judeca in sedinta publica, cu participarea procurorului si cu citarea persoanei vatamate si a partilor. Contestatia se judeca in termen de 5 zile de la primirea dosarului, fara participarea procurorului si a partilor.” Așadar cum se judeca totuși până la decizia CCR, cu sau fără participarea procurorului? Cu citarea părților dar fără participarea lor?
Una dintre ideile lui Bica însușită de Ponta, Greblă și Gorghiu și apoi de întreg Parlamentul a fost transpunerea în Noul Cod Penal a practicii judecătorilor comuniști din anii ’69-’70 la contopirea pedepselor. Astfel, aceștia au decis că dacă una dintre faptele penale e făcută după 01.02.2014, la contopire nu se aplică varianta cea mai favorabilă, ci obligatoriu se aplică pedeapsa cea mai mare la care se adună o treime din totalul celorlalte pedepse.
Cum s-a ajuns la acest text de lege? Vă cităm din documentul guvernului întocmit de Alina Bica, semnat de Emil Boc și însușit de parlamentarii care au votat cum le-a dictat Ponta: „Pentru a evita controversele doctrinare apărute în momentul intrării în vigoare a Codului penal din 1969, s-a consacrat explicit soluția majoritară conturată în practica acelei perioade, potrivit căreia tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi mai favorabile.”
Raluca Prună a explicat ce anomalii poate naște această prostie preluată de la comuniști:
„Noi nu avem pedepse foarte mari, noi avem un nou Cod penal care a scăzut pedepsele la cele mai multe dintre infracțiuni și rezultatul noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală este că, deși nu într-un mod spectaculos, populația carcerală a scăzut. Dar dacă eu, mâine, mă apuc să fur oglinzi din parcări și timp de două săptămâni fur 100 de oglinzi, Codul va reține că am făcut 100 de fapte de furt. Și să zicem că primesc pentru fiecare faptă de furt un an, care e pedeapsa minimă și se reține pedeapsa cea mai mare, să zicem un an (…) plus 99 de ani de la cele 99 de fapte și iau o treime din acești 99 de ani, pe care îi adaug la anul acela. Deci, primesc un an plus 33, 34 de ani de închisoare, dar în realitate voi primi 30, pentru că ăsta e maximum prevăzut de Codul penal. Pe de altă parte, pentru o faptă de omor, sub același Cod penal, pot primi 18 ani de închisoare. Deci, noi avem această situație în care mai multe fapte de furt, un concurs de infracțiuni, generează ca rezultantă o pedeapsă mult prea mare față de pedepse pentru o singură faptă de omor”, a explicat ministrul la DIGI 24.
„Aceste lucruri trebuie discutate. Trebuie să spun că ceea ce înainte era la latitudinea judecătorului, acest spor, judecătorul putea să dea sau nu, acum este obligatoriu (…) și toți acești factori concură la ceea ce vedem astăzi, pedepse foarte mari pentru fapte care sunt reprobabile, dare eu cred că (…) între numeroase fapte de furt și o faptă de omor probabil că mai greu trebuie să atârne fapta de omor.”
Nu înțelegem de ce nu s-a prins această modificare importantă în Ordonanța de Urgență dată în urmă cu două luni de guvernul Cioloș. Să fie teama că va urma un val de procese la CEDO pentru încălcarea art. 7 al Convenției care interzice retroactivitatea legii penale mai aspre, acum că CCR a declarat constituțional articolul cu pricina?
