Disperați că pierd sume imense de bani, publicitarii prin vocea Uniunii Agențiilor de Publicitate din România consideră că proiectul legislativ prin care se interzice publicitatea la medicamente în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune reprezintă o limitare nejustificată a accesului la informație.
Adoptarea proiectului de lege de către Parlamentul României este cu atât mai surprinzătoare cu cât Guvernul României, Consiliul Național al Audiovizualului și Comisiile de specialitate (sănătate și media) din cele două Camere au recomandat respingerea acestuia.
Suntem cu toții de acord ca publicitatea trebuie să respecte anumite standarde profesionale și etice și UAPR a militat întotdeauna în acest sens, în discuțiile cu membrii săi dar și cu autoritățile. Cu toate acestea, câta vreme un set de produse și servicii sunt distribuite legal și sunt clar reglementate, cum este cazul publicității la medicamente eliberate fără prescripție medicală și la farmacii, limitarea comunicării nu se justifică.
Ne afirmăm în acest sens disponibilitatea de a colabora cu autoritățile pentru a clarifica eventualele confuzii dintre medicamentele eliberate fără prescripție medicală și suplimentele alimentare și pentru armonizarea cadrului legislativ ce reglementează comunicarea pentru fiecare categorie în parte.
Dezbaterile și luările de cuvânt din plenul Senatului au arătat bunele intenții ale senatorilor și dorința de a proteja populația de publicitatea înșelătoare și de riscul automedicației. Trebuie spus însă că legislația existentă reglementează strict publicitatea la medicamentele eliberate fără prescripție medicală, publicitatea comparativă și publicitatea înșelătoare (Legea 95/2006, Legea 148/2000, cap. II, Decizia CNA 220/2011, OMS 194/2015, Directiva 2001/83/CE), așadar supra-reglementarea și limitarea comunicării sunt măsuri disproporționate. Privitor la automedicație, potrivit statisticilor europene, România are una dintre cele mai scăzute rate de automedicație din Europa.
Departe de a avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a populației, propunerea senatorului Alexandru Vegh (UDMR), are ca efect negativ restrângerea accesului la informații și limitarea dreptului consumatorului de a se informa asupra produselor și serviciilor farmaceutice disponibile pe piață. Impactul negativ al acestei propuneri este unul considerabil și pe plan financiar.
Veniturile la bugetul de stat se vor diminua prin reducerea încasărilor din industria de media și comunicare și prin restrângerea activității în industria farmaceutică.
În final, UAPR solicita Președintelui României retrimiterea acestui proiect legislativ în Parlament. La nivel formal, proiectul este ambiguu și poate da naștere unor interpretări contradictorii. Însuși senatorul Vegh a recunoscut de la tribună Parlamentului ca textul este perfectibil. Privitor la conținut, intenția legiuitorului de a restrânge accesul la informație prin interzicerea comunicărilor TV și radio contravine menirii sale de a acționa în interesul cetățeanului.
În logica acestui proiect de lege, ne putem aștepta oricând ca Parlamentul României să justifice, în numele binelui public, îngrădirea accesului la informații, limitarea și chiar cenzurarea fluxului de informații din orice domeniu.
