Asocierea dintre RAFO Onesti si o obscura firma din Republica Moldova a prejudiciat bugetul statului cu aproape 24,5 miliarde de lei, in numai trei luni.
Firma Farm Petrol din Chisinau a obtinut aprobarea Ministerului Industriilor si Comertului pentru a produce in colaborare cu RAFO Onesti un solvent aromatizat, insa moldovenii au produs benzina, pe care au vandut-o prin intermediul unor firme fantoma, fara sa plateasca accize sau alte taxe. Afacerea a produs o paguba de 24,5 miliarde de lei.
Povestea, foarte incalcita de altfel, a inceput in toamna anului trecut, cand filiala din Galati a Farm Petrol Chisinau a incheiat un contract de asociere in participatiune cu rafinaria din Onesti, pentru producerea unui solvent aromatic denumit Farmarom. Produsul era destinat industriei de lacuri si vopsele si urma sa fie exportat in Republica Moldova. Pe 28 decembrie 2000, Farm Petrol a obtinut avizul Ministerului Industriilor si Comertului si pe cel al Ministerului Finantelor pentru producerea solventului si scutirea de la plata accizelor. Conform contractului de asociere dintre RAFO si Farm Petrol, firma moldoveana se obliga sa aduca din Ucraina un amestecator si sa refaca niste conducte, iar RAFO punea la dispozitia societatii terenul si anumite instalatii si rezervoare. Numai ca aportul Farm Petrol s-a limitat doar la a aduce un motor electric uzat, in valoare de 190 de dolari, o pompa de apa de 300 de dolari si niste robineti. Valoarea totala a investitiei s-a ridicat la 800 de dolari. Curios este insa faptul ca firma a inregistrat prima factura de vanzare a solventului pe 22 decembrie, deci a inceput sa produca inainte de a obtine toate avizele necesare si fara amestecator – utilaj esential in producerea solventilor -, pe care nici nu l-a mai importat.
Garda Financiara intra pe fir
Garda Financiara a sesizat ca afacerea Farm Petrol are iz de benzina si a urmarit evolutia productiei. Comisarii Garzii au analizat consumurile tehnologice ale societatii si au constatat ca materiile prime pentru solvent sunt identice cu cele folosite la producerea benzinei. Aprofundand cercetarile, comisarii au descoperit ca Farm Petrol nici nu avea trecut in domeniul de activitate de producere a solventilor, iar toate veniturile obtinute in cadrul acestei afaceri, adica 1,3 miliarde de lei, au fost confiscate de Garda Financiara. Trebuie precizat insa ca, imediat dupa aceasta actiune a Garzii, Farm Petrol si-a inclus in obiectul de activitate fabricarea solventului. Operatiunea a durat numai o zi, fapt ce i-ar umple de invidie pe cei care cunosc ce inseamna Registrul Comertului.
Primul contract pentru furnizarea a 500 tone de solvent a fost incheiat cu societatea bucuresteana Titan Oil, inca inainte de a se obtine avizele necesare. Cand a verificat Titan Oil, Garda a descoperit ca sediul societatii era intr-o garsoniera din Bucuresti, in care locuia o studenta din Onesti. Cateva zile mai tarziu, Garda Financiara Valcea a descoperit doua cisterne care trebuiau sa ajunga la societatea Mihalis, al carei administrator, un anume Acrasmaritei Mihai, avea deja doua dosare intocmite de Garda Financiara, tot pentru niste afaceri cu petrol. Acrasmaritei a cumparat, in ianuarie 2001, partile sociale ale SC Mihalis si a inceput sa cumpere de la Farm Petrol solvent, pe care a inceput sa-l valorifice. A fost descoperita o factura prin care Mihalis a vandut solventul unei firme-fantoma din Vaslui, care la randul sau vindea produsul unei societati din Targu Jiu, unde ajungea ca benzina Premium II.
Tentaculele Farm Petrol se intind in mai multe judete
Pe 8 martie, dupa descoperirile de la Valcea, comisarii bacauani au ridicat documentele Farm Petrol, in ciuda tertipurilor patronului, Victor Terente, care a incercat sa invoce tot felul de motive pentru a nu prezenta actele. In scurt timp, la Arad s-a descoperit solvent de la Farm Petrol, furnizat tot prin SC Mihalis catre societatea Rohun Trading. Firma aradeana a achitat factura catre Farm Petrol, pentru produsul cumparat: benzina Premium II. Analizand solventul, comisarii Garzii Financiare de la Ramnicu Valcea au descoperit ca produsul are aceleasi caracteristici cu benzina Regular si poate constitui -baza- pentru o benzina cu cifra octanica 95, obtinuta printr-un simplu amestec cu un alt component. Surpriza cea mare a constituit-o insa declaratia de conformitate a produsului. Aceasta era, chipurile, eliberata de RAFO pentru benzina Premium cu cifra octanica de 95. Intrebati, cei de la RAFO au spus ca actele sunt false, pentru ca sigla aplicata nu mai era folosita de societatea din Onesti, iar rafinaria nici nu producea benzina cu cifra octanica 95.
Revenind la firma aradeana Rohun, aceasta tocmai primise patru vagoane cu solvent pe care trebuia sa le descarce. Insa, din varii motive, firma le-a refuzat ca necorespunzatoare calitativ. Mihalis si o alta societate, Karpa Comal, ce apartine unui anume Carol Pais, a redirectionat vagoanele catre o firma din Suceava. Numai ca Garda Financiara din Suceava a intrat pe fir si, in urma unor analize de laborator efectuate la Bacau, s-a ajuns la aceeasi concluzie: solventul este benzina.
Cateva concluzii
Farm Petrol a produs in cateva luni cel putin 2.100 tone de -solvent- aromatic, care a ajuns la destinatie pe post de benzina. Calculul Garzii Financiare a demonstrat ca bugetul statului a fost prejudiciat cu 24,5 miliarde de lei. In plus, Farm Petrol a incheiat un contract de know-how cu o firma din Ungaria pentru reteta de solvent. Contractul, in valoare de 200.000 de dolari, ar fi urmat sa fie inclus in contractul de asociere cu RAFO drept aport la capital, astfel incat rafinaria ar fi fost scoasa din carti, reducandu-i-se partea. Aceasta poveste ridica numeroase semne de intrebare. Cum de a putut o firma cu un capital de 134 de dolari – Farm Petrol – sa prosteasca doua ministere, primind aprobare pentru o reteta de solvent care era de fapt benzina? Cum de a intrat RAFO in aceasta asociere, cel putin dubioasa, si a cui este semnatura indescifrabila de pe actul emis de minister prin care Farm Petrol era scutita de accize? O astfel de scutire se acorda prin act normativ.
