Realitatea TV aparține, în continuare, lui Sorin Ovidiu Vîntu, iar Elan Schwartzenberg nu este decât un paravan al lui SOV. Dezvăluirea apare în referatul de arestare al lui Vîntu, din dosarul privind delapidarea Petromservice, mai precis în subcapitolul intitulat "Indicarea acționarilor și beneficiarilor reali ai companiilor offshore implicate în achizițiile de acțiuni realizate de S.C. Petromservice S.A". Astfel, procurorii Parchetului General susțin că Sorin Ovidiu Vîntu era "beneficiarul real" al companiei off-shore Bluelink Comunicazione (acționarul majoritar al societății Realitatea Media SĂ) și după data de 29.04.2011, când Elan Schwarzenberg a intrat în offshore-ul din Cipru, potrivit referatului de arestare, ca "acționar nominal" cu 1000 de acțiuni alături de Vitalie Dobânda cu 100 de acțiuni. Potrivit datelor de la CNA din noiembrie 2011, Bluelink Comunicazione deține 86, 5% din acțiunile Realitatea Media. Momentul intrării lui Schwartzenberg în Bluelink Comunicazione, identificat de procurori ca fiind 29 aprilie 2011, coincide cu ziua în care Sorin Ovidiu Vîntu a făcut un anunț de pe scările Tribunalului. Atunci avea să fie arestat în alt dosar, în care este acuzat de șantaj la adresa lui Sebastian Ghiță.
În acea zi, vineri 29 aprilie, Sorin Ovidiu Vîntu anunța că "are o supriza" pentru Traian Băsescu, care va fi anunțată luni. Pe 2 mai, copiii lui Sorin Ovidiu Vantu (Ioana și Ionuț) anunțau ca tatăl lor "nu mai este în această afacere". Tot atunci, omul de afaceri Elan Schwartzenberg a declarat, în aceeași conferința de presă, că a cumpărat 90% din pachetul de acțiuni de la Realitatea Media.
Procurorii susțin însă ca adevăratul beneficiar era, chiar și după 29 aprilie 2011, tot Sorin Ovidiu Vîntu și că acționarii nominali și directorul nominal erau "paravane".
La pagina 15 din referatul în baza căruia Sorin Ovidiu Vantu și Liviu Luca au fost arestați marți, se arata însă ca SOV ar fi fost adevăratul proprietar al unor companii, între care și Bluelink, care funcționau în Cipru cu diferiți acționari nominali și directori nominali:
"Din declarațiile depuse la deschiderea conturilor bancare și din evidențele departamentului de înregistrare a societăților din străinătate înscrisuri transmise de autoritățile judiciare cipriote în urma comisiei rogatorii internaționale solicitate în cauză rezultă că toate companiile offshore prin intermediul cărora s-au realizat achizițiile de acțiuni și fraudarea patrimoniului S.C. Petromservice S.A. sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu și Țurcan Octavian, care au contribuit astfel în mod nemijlocit la săvârșirea infracțiunii de delapidare. Astfel, din înscrisurile menționate rezultă date cu privire la acționarii și directorii nominali, precum și cu privire la beneficiarii reali ai companiilor implicate în faptele descrise anterior". Mai jos, la poziția 21 apare și fragmentul referitor la offshor-ul Bluelink Comunicazione. Iată-l: „21. Bluelink Comunicazione LIMITED – înființată la 25.11.2004 capital social 1.000 CYP (1.700 EURO) maj. la 17.10.2007 la 1100 CYP (1.881 EURO). Acționari nominali: Tonderstead LTD (25.11.2004 – 30.01.2006), Vitalie Dobândă (30.01.2006 – 29.04.2011), Elan Schwartzenberg (1000 acțiuni) și Vitalie Dobândă (100 acțiuni) (29.04.2011– prezent). Directori nominali: Vitalie Dobândă – 30.01.2006 – prezent. Beneficiar real – Sorin Ovidiu Vîntu (conform declarațiilor din 18.12.2002 și 17.10.2007). Cont bancar – deschis la Marfin Laiki Bank, împuternicit Octavian Țurcan (18.06.2008), card credit Sorin Ovidiu Vîntu”.
Schwartzenberg: Am fost și sunt adevăratul proprietar
Contactat de HotNews.ro, Elan Schwartzenberg contesta referatul procurorilor și susține că pe 29 aprilie el a devenit adevăratul proprietar. "Cu regret trebuie să-i contrazic pe domnii procurori, vehement, în trei subiecte. Unu: dețin în nume propriu și personal 92% din Bluelink. Sunt beneficiar total, real, cum vreți să formulați. Doi: Sunt unicul director al companiei. Trei: compania Bluelink nu deține niciun cont în Cipru. Am văzut ca stimații procurori susțin că am avea un cont și că beneficiarul contului ar fi Sorin Ovidiu Vantu și directorul firmei ar fi domnul Vitalie (Dobânda – n.r.). Deci, la toate trei punctele: sunt acționar cu 92%; directorul firmei sunt eu – exista și la Registrul Comerțului; nu avem cont în Cipru".
Întrebat dacă e beneficiar real la Bluelink de la bun început, din 29.04, Elan Schwarzenberg a răspuns: "Da. Am apărut la Registrul Comerțului, sigur, 2-3 săptămâni mai târziu. Tot la Registrul Comerțului se poate constata că directorul firmei sunt eu, nu dl Vitalie. Iar firma Bluelink nu are niciun cont în Cipru. Da, a avut în trecut. Dar în secunda asta nu are niciun fel de cont. La momentul achiziției conturile erau închise. Nu le-am închis eu, pur și simplu erau închise. Nu îi acuz pe procurori de rea-voință. Probabil au informații care datează din trecut. Ca să nu va mai spun că povestea cu Sorin Ovidiu Vîntu este o inepție, pentru că probabil dumnealor au uitat că de vândut mi-au vândut copiii dansului. Ei aveau niște acte de proprietate și ei mi-au vândut mie, nu el mie. E total ca la Radio Erevan".
Potrivit referatului de arestare, de la 30 ianuarie 2006 până la 29 aprilie 2011 singurul acționar nominal la Bluelink Comunicazione a fost Vitalie Dobândă, unul dintre apropiații lui SOV. De la 29 aprilie 2011 până în prezent, acționari nominali au devenit Elan Schwartzenberg (1.000 de acțiuni) și Vitalie Dobândă (100 de acțiuni).
Cum funcționează un offshore în descrierea procurorilor
"Companiile offshore sunt societăți care, din rațiuni fiscale sau de confidențialitate, sunt înmatriculate în afara statelor în care își desfășoară activitatea comercială, în așa numite „centre financiare offshore. Statele în care se înființează asemenea companii se caracterizează de obicei printr-o fiscalitate redusă și prin formalități minime de ținere a evidenței contabile și permit păstrarea confidențialității adevăraților administratori și asociați ai societăților (beneficiari reali/beneficiari efectivi în sensul prevăzut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor și de Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului). Confidențialitatea beneficiarului real al unei companii offshore este asigurată prin desemnarea unor acționari nominali și a unor directori nominali, care figurează în mod formal în actele constitutive ale companiei, însă nu au dreptul de a administra patrimoniul și nu au nicio inițiativă în activitatea acesteia. Sediul companiilor offshore se stabilește în aceeași modalitate, prin atribuirea formală a adresei la care funcționează directorul nominal. Pentru a îngreuna identificarea beneficiarului real, o companie offshore poate figura, la rândul ei, ca acționar sau administrator al unei alte companii, eventual înmatriculate în alt stat, procedeul putând fi repetat de mai multe ori.
Toate formalitățile de înmatriculare a unei companii offshore se realizează prin intermediul unor agenții specializate, care desemnează dintre angajații săi directorii și acționarii nominali, atribuie adresa la care urmează să funcționeze compania și se ocupă de ținerea evidenței contabile sau de plata impozitelor. Directorii nominali își închiriază practic numele, în schimbul unui onorariu, astfel încât unii dintre ei figurează în sute sau mii de societăți comerciale, după cum la adresa agentului specializat figurează înmatriculate sute de alte societăți.
În momentul desemnării, directorul nominal întocmește un document în care indică cine sunt adevărații acționari ai companiei. De asemenea, adevăratul proprietar poate fi împuternicit să efectueze acte în numele companiei, în special operațiuni bancare. Astfel, beneficiarul real controlează întreaga activitate a companiei, fie în mod direct,încheind acte în baza procurii și dispunând efectuarea de plăți bancare prin ordine de plată sau prin intermediul internet bankingului, fie în mod indirect, prin dispoziții transmise directorului nominal.
Directiva 2005/60/CE a Parlamentului european și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului impune statelor membre să adopte norme care să oblige instituțiile de credit să ia măsuri de cunoaștere a clientelei, incluzând verificarea identității clientului și a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relații de afaceri. Aceste prevederi au fost transpuse în legislația internă prin Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului din 2007 (The Prevention and Suppression of Money Laundering and Terrorist Financing Law of 2007), în baza căreia, la deschiderea unui cont bancar în această țară, directorul nominal al unei companii offshore este obligat să indice beneficiarul real al companiei." (Referatul de arestare/ pag 14 – 15).
Judecătorul care a decis arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și a celorlalți opt învinuiți în dosarul fraudării companiei PetromService (denumită acum PSV Company) susține, în motivarea dată publicității vineri, ca SOV trebuie să fie privat de libertate pentru că este un pericol pentru ordinea publică. Magistratul susține că, lăsat în libertate, Vîntu ar putea șterge urmele banilor din companiile osffshore prin care ar fi fraudat Petrom Service. De asemenea, în motivare se menționează că procurorii au prezentat probe consistente ca Vîntu se pregătea să fraudeze, încă o dată, PetromService în interiorul procedurii de insolvență.
Hotnews
