Prima vizită „externă“ a președintelui Romåniei, Traian Băsescu, va avea loc tot… pe pămånt romånesc, respectiv în Basarabia, la Chișinău, în preajma aniversării a 160 de ani de la nașterea romånului absolut și militantului pentru Romånia Mare, Mihai Eminescu. Motiv de maximă isterizare pentru presa rusă, care l-a etichetat pe șeful statului romån drept „dușmanul secret al Rusiei“. Unul dintre cele mai ascultate posturi de radio în spațiul vorbitorilor de limba rusă, Ecoul Moscovei, l-a tocat mărunt din cuvinte pe Traian Băsescu, pornind de la declarația mai veche a acestuia – „două state, un singur popor“ – care definea concepția sa despre Romånia și Republica Moldova. La București, Realitatea TV s-a transformat prompt în Vox Moscova, reluånd la nesfårșit bășcălia și veninosul atac rusesc, care are în fundal o singură „justificare“: Traian Băsescu este primul și singurul președinte al Romåniei care a avut o atitudine activă față de Basarabia, care a promovat cauza romånilor basarabeni. Pe rușii de la Moscova și pe rușii vopsiți de la București, condensați în Trustul lui Vîntu, i-a scos din minți mai ales faptul că vizita lui Băsescu este chiar prima sa vizită oficială după realegere, la fel ca și în mandatul trecut, proiectånd practic simbolic importanța Republicii Moldova pentru politica națională romånească.
Falimentar în Romånia, după ce a otrăvit cåt a putut spațiul mediatic romånesc, Sorin Ovidiu Vîntu s-a îndreptat acum către Chișinău și Tiraspol, unde și-a instalat o nouă bază de dezinformare și posibil loc de refugiu, ținånd cont de statutul internațional incert al separatistei Transnistria, recunoscută doar de Rusia.
Karadeniz Press, agenția de presă și știri a Mării Negre, semnalează că problematicile relațiilor Romåniei cu Republica Moldova, dar și cu Federația Rusă și Ucraina sunt aceleași teme „litigioase“, devenite clasice. Analistul de politică externă Mădălin Necșuțu observă că „dușmănia secretă“ invocată de postul de radio Ecoul Moscovei reflectă de fapt adversitatea politicii Rusiei față de Romånia. Legăturile romåno-ruse s-au complicat din 1990 încoace, pe fondul unor probleme precum semnarea Tratatului politic de bază, tezaurul romånesc trimis de Romånia în imperiul țarist în 1917 și niciodată recuperat, implicarea Romåniei în soluționarea conflictului din Transnistria și în general poziționarea diplomatică a Bucureștiului față de Republica Moldova, aderarea Romåniei la NATO, bazele puse la dispoziția armatei americane la țărmul Mării Negre sau contractele dezavantajoase pentru Romånia semnate cu Gazprom.
Rușii, pe urmele lui Băsescu
Rușii nu stau nici ei cu mâinile încrucișate, adjunctul premierului rus, Igor Suvalov, anunțându-și sosirea la Chișinău tot luna aceasta. Scopul vizitei – din nou gazele, cică. După ce Rusia a decis scumpirea de urgență a gazelor livrate Republicii Moldova, agențiile străine de știri arată că autoritățile de la Chișinău urmează să decidă în aceste zile detaliile finale privind împrumutul în valoare de 150 milioane de dolari pe care îl va solicita Federației Ruse. Agenția azeră oficială de știri APA face referință la declarația premierului Vladimir Filat, care a iterat ca decizia finală cu privire la acest împrumut se va lua în timpul vizitei adjunctului premierului rus, Igor Suvalov, ce urmează să sosească la Chișinău pånă la sfårșitul acestei luni. Mass-media de la Chișinău reamintește că Republica Moldova va solicita Kremlinului un împrumut de aproximativ 150 milioane de dolari americani pe un termen de 15 ani. În timpul guvernării comuniste, fostul președinte Vladimir Voronin declara că Federația Rusă ar urma să acorde Republicii Moldova un împrumut de peste jumătate de miliard de dolari.
În timpul vizitei președintelui rus Dmitri Medvedev la Chișinău, cu ocazia summitului CSI de la începutul lunii octombrie 2009, ministrul rus al finanțelor, Aleksei Kudrin, anunța că decizia privind alocarea creditului rus pentru Moldova va fi analizată în noiembrie. Tot Aleksei Kudrin declara că suma creditului rus pentru Moldova nu a fost stabilită, dar că în bugetul de stat al Federației Ruse au fost prevăzute 150 milioane de dolari pentru Chișinău.
Săgețile veninoase ale Moscovei
Rusia, după cum se vede, face eforturi serioase pentru a menține Chișinăul cu privirea ațintită spre Moscova „motivându-i“ pe basarabeni prin metoda clasică rusească – morcovul și bățul. Pretextul interesului exacerbat al rușilor față de Basarabia ar fi prezența unei minorități de sub zece la sută de etnici ruși, urmașii celor veniți cu tancurile lui Stalin. Atåt liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cåt și premierul Vladimir Putin folosesc un ton mai mult mai tranșant cånd se referă la „apărarea intereselor rușilor“ din fostul spațiu ex-sovietic. Ba mai mult, recent, președintele Medvedev a lansat o inițiativă legislativă prin care Rusia își rezervă dreptul de a-și apăra cetățenii de peste hotare prin forța armelor, relatează Karadeniz Press. Un fel de justificare retroactivă a conflictului ruso-georgian din vara anului 2008. De asemenea, acesta nu sa dat în lături de a-l amenința pe președintele interimar de la Chișinău, liberalul Mihai Ghimpu, vizavi de intențiile celui din urmă de a schimba limba oficială a statului din „moldoveanescă“ în romånă. „Sper că autoritățile vor da dovadă de o mai mare toleranță față de interesele populației (din Moldova – n.n.) și nu vor lua decizii artificiale, pentru a nu restrånge potențialul legăturilor dintre popoarele noastre și pentru a nu distruge mecanismul de comunicare din interiorul propriei lor țări“, a mai spus Medvedev.
Această reacție a venit la circa o săptămånă după ce Ghimpu a anunțat pe 1 decembrie 2009, de Ziua Națională a Romåniei, că el este „romån“ și că dorește modificarea textului Legii supreme a Republicii Moldova pentru ca limba romånă să fie adoptată ca limbă oficială, pentru că „råd și copiii de noi“. Cronologia săgeților veninoase nu s-a oprit aici. Pe 14 decembrie ieșea la rampă purtătorul de cuvånt al MAE rus, Andrei Nesterenko, care spunea că Băsescu ar trebui să arate mai mult respect vizavi de politica externă a Kremlinului, pentru faptul că l-ar fi acuzat pe contracandidatul său, social-democratul Mircea Geoană, de repetate vizite și negocieri la Moscova în secret. Nici pånă acum nu a răspuns Geoană ce căuta la Moscova pentru astfel de înțelegeri subterane, în condițiile în care diplomația secretă, mai ales în contextul fragilelor relații romåno-ruse, sunt cel puțin condamnabile. Apoi a venit råndul ca atacul transmis din centrala de la Moscova să fie reluat pe altă arie în Romånia de actualul ambasador rus, Alexandr Ciurilin, fost șef al Arhivelor de la Moscova, istoric cu orbul găinilor, care a declarat cum că Basescu ar trebui să iasă dintr-o astfel de retorică, pentru că „vremea Războiului Rece a trecut“. Deși chiar ei întrețin Războiul Rece la granița estică a Europei, și nu numai.
Chișinăul, o capitală românească
Faptul că Basarabia vrea să se îndrepte pe culoarul european împreună cu Romånia îi scoate din sărite pe foști gauleiteri de limbă rusă ai spațiului estic, cei care au dus o sălbatică politică de deznaționalizare secole întregi împotriva romånilor basarabeni, punctul culminant fiind atins la recensămåntul din 2004, cånd inchizitorii lui Voronin îi obligau pe oameni să se declare „moldoveni“ în catastif.
Retorica rusă se vrea una provocatoare deoarece chiar Traian Băsescu a fost cel care a declarat la începutul lui 2009, în momentul învestitirii fostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, că Romånia trebuie să „privească mai mult spre Est“, că Romånia trebuie să își alinieze relațiile cu Rusia într-o logică pragmatică. Mesajul era clar, Romånia este o democrație consolidată, care nu vrea să fie tratată ca o gubernie de måna a doua, iar șeful statului romån dorește ca Romånia să discute cu Rusia de pe poziții de țări suverane. Rușii l-au preferat pe Geoană sosit în genunchi, pe post de preș.
Din fericire, romånii au ales altfel. Cu mandatul oferit de poporul român – cu voturile a 94 la sută dintre românii basarabeni în favoarea sa – președintele României are tot dreptul să se simtă ca la el acasă la Chișinău, ca noi toți de altfel.
