Recenzarea a reprezentat pentru unii romani o sursa cinstita de venit suplimentar la insuficientele salarii. Timp de doua saptamani (incluzand si perioada preliminara de instruire), peste 100.000 de recenzori au muncit sub stres pentru a castiga acesti banuti promisi. Ba chiar, multi dintre ei au indurat si umilinte, cum a fost cazul unor profesoare din Vrancea, care au fost puse sa slugareasca unei Primarii. Sumele promise nu erau mari: 2,5 milioane pentru un recenzor si 3,6 milioane pentru un recenzor-sef, sume impozabile. Acum, dupa ce s-au vazut cu chestionarele adunate, autoritatile anunta cu nonsalanta ca, de fapt, salariile sunt mult mai mici, la impozitul initial adaugandu-se alte sapte procente, revendicate de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS).
CNAS – o institutie penibila
La scurt timp de la incheierea recensamantului, mai bine zis in data de 1 aprilie, Oficiul Juridic al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) a si intocmit o adresa catre Institutul National de Statistica (INS), prin care facea precizari privind retinerea a 7% din indemnizatiile recenzorilor, sume care, din punct de vedere legal, reprezinta venit impozabil. Juristii CNAS au elaborat adresa in baza hotararii de Guvern care reglementeaza activitatea recenzorilor si modul de retribuire a acestora.
Marti a fost ziua cand cei 10.000 de oameni care au participat, in Capitala, la strangerea datelor in cadrul recensamantului organizat intre 18 si 27 martie au aflat ca au fost pacaliti. Adresa CNAS a starnit nu numai protestul recenzorilor, care s-au vazut cu veniturile reduse substantial, ci si ale unora dintre edilii de sector, care considera aceasta masura drept -un abuz al Casei-. Reprezentantii primariilor de sector au precizat ca intalnirile pe aceasta tema cu Prefectura Capitalei au ramas la -stadiul de discutii-.
Recenzorii, impozitati de doua ori
-Ne aflam in fata unei duble impozitari, lucru care nu mi se pare normal. Mai mult de jumatate dintre recenzori sunt angajati cu carte de munca in alte institutii, fiindu-le oprite contributiile direct pe cartea de munca. Sa-i mai iei o data omului aceiasi bani pentru o munca de zilier, mi se pare aberant-, declara primarul sectorului 1, Vasile Gherasim. El a adaugat ca nu va opri aceasta suma, -indiferent de consecinte-.
Pe de alta parte, presedintele CNAS, Eugeniu Turlea, sustine ca retinerea acestui procent din veniturile recenzorilor este legala, iar autoritatile locale ar fi trebuit sa cunoasca legea. **Nu am facut nimic altceva decat sa aplicam legea, pentru ca veniturile nu sunt atat de mari incat sa se creada ca ne imbogatim de pe urma acestor fonduri-.
La randul sau, primarul sectorului 1 afirma: -Oricine poate interpreta legea. Iar mie, mesajul legii imi spune ca aceasta cota este menita sa asigure fondurile necesare Casei, pe de o parte, dar sa protejeze si individul. Nu ma deranjeaza aspectul de interpretare, ci tendinta domnilor de la CNAS de a lua bani cu orice pret, fara a face consultari-.
Legi care se bat cap in cap
Conform HG nr. 680/2001, prin care se reglementeaza organizarea si desfasurarea recensamantului, la articolul 12, alineatul 2 este stipulat faptul ca -personalul de recensamant (recenzori, recenzori-sefi, responsabili de circumscriptii urbane, precum si personalul specializat angajat la primarii) va primi pentru activitatea depusa o indemnizatie bruta pe zi de activitate-. Acelasi document prevede ca indemnizatia bruta pe zi reprezinta o plata pentru activitatea depusa, iar sub acest aspect??? este un venit impozabil.
-Coroborand documentul mentionat cu Legea 145 a asigurarilor sociale de sanatate si cu Ordinul 74/2000 al presedintelui CNAS privind modul de incasare a contributiilor la asigurarile de sanatate si tinand seama de faptul ca aceste sume sunt de natura salariala, urmeaza a se calcula si retine, in afara impozitului, o contributie de 7% pentru asigurati la Fondul Asigurarilor de Sanatate-, se precizeaza in adresa transmisa INS.
-Din discutiile purtate pana acum, s-a decis oprirea cotei de 7% din indemnizatia bruta, dar situatia se poate regla oricand. Daca Ministerul de Finante decide ca nu a fost o decizie corecta, vom restitui banii oamenilor. Insa riscul de a nu opri aceste constributii este extrem de mare, pentru ca am avea probleme cu Curtea de Conturi. Este vorba totusi de sase miliarde de lei-, a precizat primarul sectorului 4, Vasile Mihalache.
