UPDATE: Vîntu: Daca voi pleca în arest, voi lua justiția in mâinile mele?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿
Sorin Ovidiu Vintu a declarat, in fata judecatorilor, ca toti cei zece acuzati se afla "la aceasta adunare din cauza mea": "Eu sunt cel vanat, dar miza a crescut putintel la 10 miliarde de euro, adica valoarea zacamantului de la Budureasa".?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"Dupa ce au jefuit bugetul statului, acum vor probabil sa jefuiasca si particularii. Stim de ce sunt aici, stiu ca la arestarea mea la Tribunalul Bucuresti ofiteri ai SRI au vorbit cu colegii acoperiti si practic, cand am intrat eu in sala, sentinta era deja scrisa. La Curtea de Apel, din cate stiu eu, ofiterii sunt din doi in doi, asa ca s-ar putea sa plec acasa sau s-ar putea sa plec in arest. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Daca voi pleca in arest, voi lua justitia in mainile mele". ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Vintu a sustinut ca nu a incasat niciun ban de la Petrom Service, care ar fi fost falimentata, spune el, de salariati.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Omul de afaceri a afirmat ca toate afirmatiile procurorilor sunt false si ca tranzactiile prin firmele off-shore nu reprezinta decat operatiuni legale. In acest context, el i-a acuzat pe procurori ca sunt "rau intentionati sau idioti" atunci cand spun ca Petrom Service a cumparat actiuni supraevaluate.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Liviu Luca a declarat, in ultimul cuvant sustinut in fata instantei, ca daca afirmatiile procurorilor ar fi adevarte, atunci el ar trebui sa-si faca un consult psihiatric, pentru ca nu ar fi avut niciun motiv sa trimita bani prin off-shore-rui catre Vintu sau altii, avand in vedere ca putea sa astepte dividendele de la sfarsit de an.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Si el s-a declarat nevinovat: "Nu le-am cerut avocatilor sa invoce, dar statutul meu de membru al Consiliul Economic si Social imi confera o imunitate consfintita prin Tratatul de Lisabona".?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿De altfel, toti acuzatii s-au declarat nevinovati si au cerut instantei sa fie eliberati ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿
Curtea de Apel București judecă recursurile formulate de Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și ceilalți opt arestați preventiv în dosarul în care sunt cercetați pentru delapidarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentarea controlată a companiei fiind de peste 83 de milioane de euro.
Tribunalul București a dispus, în 8 noiembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca (prim-vicepreședintele CNSLR-Frăția și membru al Comitetului Economic și Social European), Sorin Mihai, Ioan Bohâlțeanu, Gheorghe Șupeală (fost director general al Petromservice), Zizi Anagnastopol (fost director financiar al Petromservice), Octavian Țurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă și Daniela Lăcrămioara Brașoveanu, acuzați de delapidare, spălare de bani și, respectiv, complicitate la delapidare în cazul societății Petromservice.
Hotărârea instanței a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel București, care ia astăzi în discuție contestațiile celor zece arestați din dosarul Petromservice.
În acest dosar este cercetat și Rino Graziano Raicovich, în cazul lui procurorii luând măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a declarat, vineri, că cercetările în cazul privind fraudarea Petromservice vor fi extinse la toate societățile și persoanele fizice care au primit bani de la firmele suspectate a fi implicate în spălarea de bani.
Procurorii au stabilit, pe baza probelor administrate, că persoanele acuzate în acest dosar au falimentat controlat Petromservice, producând prejudicierea societății cu 83.163.165 de euro.
De asemenea, 72.000 de membri ai Asociației Salariaților, în calitate de acționari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele din cauza activităților frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acțiunilor. Falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu aproximativ 98 de milioane de euro.
Anchetatorii au stabilit că prejudiciul s-a produs prin cumpărarea, cu banii Petromservice, a unor acțiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparținând unor societăți comerciale și transferarea frauduloasă și controlată a banilor obținuți pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
Astfel, potrivit procurorilor Parchetului instanței supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operațiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăți înregistrate în străinătate și în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) și SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operațiuni, în 2007, 2008 și 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane și extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinație de hotel, restaurante, alte spații comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcațiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.
Probele obținute în urma comisiei rogatorii internaționale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achizițiile de acțiuni și fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan.
Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali și la o altă companie offshore. Alte două companii, una înființată în 2003 și alta în 2006, îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.
În motivarea deciziei de arestare peventivă a celor zece, judecătorul de la Tribunalul București arăta că sumele plătite de compania Petromservice au fost transferate prin operațiuni succesive, prin conturile bancare ale mai multor companii offshore controlate de Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan, iar în cele din urmă au ajuns fie în contul personal al lui Vîntu (4.168.000 euro), fie al unor societăți înregistrate în Cipru și în România pe care acesta le controla.
Potrivit magistratului, banii au fost transferați prin operațiuni de tip "carusel", în cadrul cărora aceleași sume au fost reciclate de mai multe ori pentru a da aparența unor tranzacții distincte. În unele situații, aceeași sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile acelorași societăți în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăți diferite.
Judecătorul a notat că se impunea luarea deciziei de arestare preventivă, în condițiile în care Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Țurcan, Gheorghe Șupeală, Zizi Anagnastopol și Sorin Mihai au mai săvârșit și alte infracțiuni. Magistratul a precizat că, în 22 iunie, Sorin Mihai, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pentru delapidarea patrimoniului societății Petromservice cu aproximativ 6,5 milioane de euro prin achiziția de servicii fictive. De asemenea, în 19 septembrie, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului instanței supreme într-un dosar în care sunt acuzați de delapidarea patrimoniului Petromservice cu aproximativ opt milioane de euro.
În cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, judecătorul a arătat că a fost trimis în judecată în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa – condamnat definitiv în dosarul prăbușirii Fondului Național de Investiții – precum și în cauza privind șantajul asupra lui Sebastian Ghiță.
Mai mult, judecătorul a arătat în motivare că lăsarea în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și Octavian Țurcan le-ar permite schimbarea directorilor, a acționarilor, ori închiderea conturilor bancare, ceea ce ar îngreuna obținerea informațiilor privind beneficiarii reali și le-ar permite devalizarea Petromservice după demararea procedurii insolvenței. Magistratul precizează că, potrivit informațiilor comunicate de autoritățile cipriote, în cursul anului 2010, după ce împotriva inculpaților au fost luate măsuri procesuale în alte dosare penale, acționarii și directorii nominali de la 14 dintre companiile offshore implicate în săvârșirea faptelor au fost schimbați, iar sumele aflate în conturi au fost transferate, "acte de natură să îngreuneze aflarea adevărului".
Potrivit magistratului, cercetarea în stare de liberatate a inculpaților reprezintă pericol social concret pentru ordinea publică, având în vedere rezonanța faptelor și sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivității.
Mihaela Dobrescu
