Lipsa cadrului legal, dezinteresul manifestat de factorii de decizie si, nu in ultimul rand, saracia au permis intreprinzatorilor de pretutindeni sa invadeze piata romaneasca cu tot soiul de produse, frumos ambalate si, uneori, ieftine, care pot afecta grav sanatatea consumatorilor. In aceasta categorie intra produsele agroalimentare, care contin o mare cantitate de aditivi si care in multe tari europene au fost interzise.
Ce se ascunde in spatele -E–ului
Pe aproape orice ambalaj al unui produs alimentar se pot citi tot felul de litere si cifre ciudate, cea mai des intalnita fiind -E–ul. Denumite generic -aditivi-, substantele chimice care intra in componenta produselor respective au fost catalogate pe grupuri de numere, toate purtand insa simbolul -E-. Specialistii in marketing au adoptat acest sistem, pentru a inlatura temerile consumatorilor privind denumirile foarte complicate pe care le poarta substantele respective. Bine gandit! Cum ar fi reactionat cumparatorii daca ar fi aflat ca o banala cutie de pateu de ficat contine conservanti, antioxidanti, acidifianti, substante-tampon, antispumanti, emulsificatori, agenti de gelatificare, stabilizatori, substante de ingrosare, coloranti, agenti de afanare, antiaglomeranti, potentiatori de aroma, potentiatori de culoare, enzime, aromatizanti? Cu siguranta, multi s-ar fi speriat si-ar fi confundat cutia de pateu cu o otrava pentru soareci. Specialistii stiu insa ca aceste substante nu sunt atat de nocive, decat in cazul in care se abuzeaza de ele. Din aceasta cauza, in toate tarile civilizate exista norme foarte stricte privind calitatea si cantitatea aditivilor folositi de producatori si s-au infiintat laboratoare specializate in monitorizarea acestora. La noi, insa, toate acestea lipsesc, iar intreprinzatorii profita, din plin, de bresa.
Alimente cu efecte cancerigene
Multi dintre aditivii care au fost interzisi in Statele Unite sau in tarile Uniunii Europene se regasesc in multe dintre produsele alimentare comercializate pe piata romaneasca. Normele Ministerului Sanatatii privind folosirea aditivilor exista, in acest moment, doar pe hartie. Institutiile abilitate nu pot verifica in mod concret daca ele sunt aplicate, pentru ca nu exista aparatura necesara. Asa se face ca aditivi precum -E-102-, cunoscut pentru provocarea atacurilor de astm si a tumorilor tiroidiene, interzis in Norvegia sau Austria, -E-104-, interzis in SUA, Australia si in anumite tari ale UE, -E-123-, care are efecte cancerigene si este interzis pana si in Rusia, se regasesc in foarte multe produse alimentare comercializate pe piata romaneasca. Gama aditivilor care se regasesc in produsele comercializate in Romania este insa mult mai mare. Fructele sau preparatele din carne, ce par mai sigure la prima vedere, sunt la fel de periculoase. Astfel, fructele tratate cu -E-230- sau -E-233- pot fi periculoase pentru piele, iar aditivii folositi la prepararea mezelurilor si conservelor, cum ar fi -E-310-, -E-311- sau -E-320-, pot provoca iritari gastrice, folosirea lor in produsele destinate copiilor fiind interzisa in toate tarile civilizate.
Doar integrarea ne mai salveaza
Uniunea Europeana a impus Romaniei armonizarea legislatiei in vederea integrarii chiar si in domeniul mentionat. Primul pas in acest sens a fost facut in 1999, atunci cand a fost publicat in -Monitorul Oficial- Ordinul ministrului sanatatii pentru aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente. Actul normativ contine reglementari stricte cu privire la aditivi, dar, asa cum am mai spus, ordinul exista doar pe hartie, verificarea producatorilor si importatorilor presupunand echiparea corespunzatoare a unor laboratoare. Un nou pas spre intrarea in normalitate a fost facut in acest an, atunci cand Executivul a adoptat Ordonanta nr. 97/2001 privind -reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor-. Actul normativ prevede ca, -in vederea protejarii intereselor consumatorilor-, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerul Sanatatii si Familiei sunt ablitate sa emita reglementari privind utilizarea aditivilor, specificarea celor admisi si a limitelor maxime de folosire. Din pacate, termenul fixat pentru definitivarea si punerea in aplicare a acestor noi reglementari este 2003, iar cum legea nu se poate aplica fara norme, termenul de punere efectiva in practicea a acesteia va fi si mai lung.
