Romania, Ucraina si Belarus sunt acuzate ca au incalcat embargoul impus Irakului. Potrivit unui articol aparut in -The New York Times-, care citeaza o serie de rapoarte ale Comisiei ONU insarcinate cu controlul armamentului irakian, Irakul a achizitionat armament si componente de arme mult timp dupa 1990. Mai mult, experti din cadrul acestei comisii sustin ca detin documente referitoare la vanzari ilegale efectuate de companii din cele trei tari.
Doi experti americani in controlul armamentului afirma ca au dovezi care atesta ca Irakul a continuat sa cumpere armament sau componente de arme, mult timp dupa 1990, cand au fost impuse sanctiunile ONU. Se pare ca achizitiile au fost facute din Ucraina, Belarus si Romania. Expertii au ajuns la aceasta concluzie consultand rapoartele UNSCOM, Comisia ONU insarcinata cu controlul armamentului irakian, comisie care a incetat sa activeze in 1998.
-Multe dintre achizitiile de armament au fost facute din Europa Centrala si de Est-, afirma expertii Gary Milhollin, director al Wisconsin Project on Nuclear Arms Control in Washington, si cercetatorul Kelly Motz. Ei au gasit documente referitoare la vanzari ilegale sau posibile vanzari efectuate de companii din Ucraina, Belarus si Romania. Printre aceste achizitii se numara si componente de rachete si utilaje de inalta tehnologie.
Expertii ONU sustin inca de acum trei ani ca in Irak au fost descarcate echipamente optice de inalta tehnologie din Belarus. Acelasi lucru se pare ca se intampla si cu Ucraina, de unde irakienii continua sa achizitioneze laboratoare intregi, cu tehnologie si asistenta pentru tehnica de calcul. Mai mult, potrivit unor rapoarte de la Kiev, Ucraina continua sa fie activa in Irak. Anul acesta, peste 100 de companii ucrainene, unele dintre ele comercializand echipamente de aviatie, si-au expus produsele la un targ de la Bagdad. Irakienii declara ca nu au facut niciodata asemenea achizitii, iar inspectorii ONU nu au gasit probe care sa ateste acest lucru.
Raportul apare intr-un moment in care Consiliul de Securitate al ONU dezbate un nou program -Petrol contra hrana- pentru Irak, intr-o versiune care ar duce la ridicarea sanctiunilor impuse pentru produsele cu destinatie civila. Consiliul de Securitate este presat de SUA sa includa in acest program o lista detaliata a produselor care pot fi vandute dupa ce exista asigurari ca aceste produse nu au dubla utilizare. Franta, Rusia si China nu agreeaza lista americana a produselor care trebuie sa fie introduse in noul program.
Sanctiunile asupra Irakului au fost impuse in 1990, dupa invadarea Kuwaitului. Programul -Petrol contra hrana- permite Irakului sa vanda petrol si produse petroliere pentru a putea cumpara alimente si medicamnete.
In trecut, inspectorii ONU pentru Irak au fost retinuti in ceea ce priveste nominalizarea statelor in rapoarte care au fost facute publice, in parte pentru ca existau suspiciuni de afaceri ilegale facute de companii din Rusia, care este un membru puternic si permanent in Consiliul de Securitate.
Dupa 1998, cand, in urma bombardamentelor americano-britanice, accesul echipelor UNSCOM a fost interzis in Irak, a fost instituit un nou sistem de inspectare a programelor de inarmare, dar, in aceasta saptamana, seful echipei, Hans Blix, a declarat la Consliul de Securitate ca inspectorii din echipa ONU trebuie sa ajunga in Irak inainte ca Guvernul de la Bagdad sa suspende interdictia din 1998.
Gheorghe Tinca: -Exista un interes de a pune Romania intr-o lumina negativa-
-Exista doua contracte care au avut legatura cu ce s-a intamplat inainte de 1989, contracte ce nu s-au derulat, pentru ca aveau o clauza care preciza ca nu se puteau derula decat dupa ridicarea embargoului. In 1995-1996, datorita acestor contracte, noi am avut o mare problema in a intra in Grupul Wassenar, care priveste transferul de tehnologie si armament conventional. Datorita acestor contracte, SUA nu au fost de acord cu intrarea Romaniei in acest grup. A fost singurul stat care s-a opus. Au avut loc atunci consultari pe linie militara intre noi si americani, in legatura cu aceste contracte. In cursul negocierilor, in care am dat dovada de transparenta totala, americanii s-au clarificat in legatura cu aceste contracte si, in final, au sprijinit intrarea Romaniei in Grupul Wassenar.
Cu toate ca la nivel occidental este rezolvata, aceasta problema este periodic adusa in atentie atunci cand exista un interes de a pune Romania intr-o lumina negativa. Ca si in 1998, cand postul de televiziune CNN a transmis o emisiune in care tara noastra era citata ca ar fi livrat Irakului giroscoape pentru rachete, pentru ca apoi sa se revina asupra subiectului si sa se faca lumina.-
Victor Babiuc: -Nu stiu despre nici o incalcare de embargo. Incepand cu 1995, au tot existat asemenea zvonuri, dar verificarile care s-au facut nu le-au confirmat. Ma indoiesc ca este adevarat si in acest caz. Toate exporturile de armament ale Romaniei s-au facut cu avizurile MApN si nu cred ca s-a dat un astfel de aviz catre o tara impusa embargoului-.
Nineta Barbulescu, presedinte al Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice: -Nu am primit nici un fel de solicitari si nu am eliberat nici o licenta pentru transferuri de produse militare pe relatia Irak. Agentia nu a eliberat niciodata astfel de licente. De altfel, articolul aparut in ?çThe New York Times?ê nu face precizari clare legate de Romania. Este numai o precizare a numelui tarii noastre intr-o prima fraza, fara a fi date alte elemente asa cum se intampla in cazul Ucrainei si Belarus-.
