Tăierea masivă, sălbatică, a pădurilor României, care a dus chiar la intrarea în folclorul public a unui porecle celebre – Cherestoy (n. red. atribuită senatorului UDMR Attila Verestoy), are consecințe dezastruoase, care vor fi suportate de generațiile viitoare.
Gradul de împădurire al României este la ora actuală de circa 26-27 la sută. Comparativ, în Austria și Germania, procentul de împădurire depășește 40 la sută, iar în țările nordice, 80 la sută. Pentru a ajunge la un grad de împădurire comparabil cu cel din țările Uniunii Europene, România ar trebui să împădurească două milioane hectare de terenuri în următorii 25 de ani. Obligativitatea împăduririi acestei suprafețe este, de altfel, prevăzută în Codul Silvic, adoptat la începutul anului. Reglementarea evidențiază nevoia împăduririi a 80.000 de hectare anual în următorul sfert de secol, astfel încât România să dețină o suprafață acoperită cu păduri de 33-34 la sută din teritoriu, comparabilă cu media din Uniunea Europeană.
Executivul nu se sinchisește
Potrivit agenției reporteri.ro, fără sprijin de la stat, doar prin resurse proprii, regia Romsilva, administratorul pădurilor românești, reușește să introducă anual în circuitul forestier o suprafață de circa 15-20 mii de hectare. Prin urmare, pentru a ajunge la media europeană, România ar avea nevoie de circa 125 de ani, ținând cont de ritmul actual. Zonele cele mai deficitare la capitolul "grad de împădurire" sunt județele din Muntenia și sudul Moldovei, iar în județele Brăila, Galați, Ialomița, Giurgiu, Olt și Dolj, se înregistrează un grad de împădurire de doar 5 la sută din suprafață. Pentru a se obține creșterea acestui procent în anii următori măcar până la 10-12%, Romsilva ar avea însă nevoie de terenuri, însă Agenția Domeniilor Statului (ADS) care trebuia, încă din 2007, să predea Romsilva pentru împădurire 6.000 de hectare de teren degradat în județele Brăila și Olt, nici până acum nu s-a obosit să elaboreze documentația necesară realizării acestei acțiuni. Terenurile respective sunt și acum transformate în pârloagă.
Chiar dacă Romsilva apreciează că situația generală a pădurilor României nu este încă disperată deoarece raportul dintre creșterea anuală a pădurii și nivelul de tăiere este, deocamdată, pozitiv, totuși distanța dintre media europeană și țara noastră ne include în previziuni alarmante ale unor organisme de mediu europene care apreciază că ne amenință primejdia deșertificării.
