Mult-așteptatul raport pe justiție al CE, care a aprins clasa politică în ultimul timp, nu va aduce clauza de salvgardare, așa cum se credea, dar nu datorită "performanțelor" României în lupta împotriva corupției, ci mai degrabă consecințelor pe care le-ar putea avea o măsură atât de drastică, au declarat oficiali ai UE.
"Progres"
Motivul pentru care România va fi iertată de activarea clauzei de salvgardare nu are legătură, potrivit Mediafax, cu progresele înregistrate în domeniul justiției, ci cu faptul că oficialii de la Bruxelles au constatat că mecanismul clauzei nu a impulsionat reforma din domeniu, nefiind instrumentul pe care UE îl crezuse capabil să extermine corupția din România. Activarea clauzei de salvgardare ar presupune nerecunoașterea deciziilor judecătorești în UE, și ar afecta atât România, cât și statele membre. Cazurile de mare corupție, anunțate de presă, au rămas fără urmări, iar românii se află printre cetățenii europeni cu cea mai mică încredere în justiție. România rămâne percepută ca o țară afectată de corupție și cu un sistem judiciar nereformat, iar raportul Transparency International subliniază "evoluțiile minore" înregistrate în combaterea corupției. În raportul de pe 23 iulie, Comisia ar putea să includă o stare de nemulțumire față de Legislativul de la București, cu trimitere la cazurile nerezolvate ale miniștrilor cercetați pentru fapte de corupție. Se pare că mai mulți demnitari de la Bruxelles s-au declarat "consternați" după ce Parlamentul a tergiversat începerea urmăririi penale în cazurile Miron Mitrea și Adrian Năstase, decizia fiind amânată pentru sesiunea din toamnă.
Pozitiv
Totuși, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a primit aprecierile oficialilor de la Bruxelles. Raportul intermediar al CE din luna februarie menționa că, până în octombrie 2007, DNA a solicitat aprobarea începerii urmăririi penale a opt foști miniștri. În acest context, CE a indicat în luna februarie că activitatea Direcției Naționale Anticorupție "arată un parcurs pozitiv". De remarcat este că și Agenția Națională pentru Integritate (ANI) a început să funcționeze, însă nu la capacitate deplină. Mai mult, CE a recunoscut dorința de cooperare manifestată de ministrul justiției și de Guvern, care au raportat la Bruxelles măsurile adoptate. Ultimul raport al CE privind progresele realizate în România, în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, din luna februarie, menționa nivelul bun al dialogului între Bruxelles și București.
