Americanii de la Inițiativa împotriva amenințării nucleare, din Washington, au realizat un studiu pentru a stabili care sunt țările din toată lumea pentru a evalua securitatea materialelor nucleare. Proiectul NTI evaluează condițiile de securitate a materialelor nucleare în 176 de țări, dintre care 32 dețin mai mult de un kilogram de uraniu puternic îmbogățit (HEU) sau plutoniu, elemente care pot intra în compoziția bomei atomice, iar 144 mai puțin de un kilogram de astfel de materiale. România se încadrează în cea de-a doua categorie. Experții și-au fondat cercetarea pe date publice, în funcție de cinci criterii. Cele 144 de țări care dispun de mai puțin de un kilogram de material nuclear sunt evaluate în funcție de ultimele trei criterii. În clasamentul global al acestor 144 de țări, România se află pe locul cinci, cu un scor total de 92 de puncte din 100, fiind la egalitate cu Letonia și Lituania și urmată de Slovacia. Bulgaria se află pe locul 11, iar R.Moldova pe locul 46, la egalitate cu Kenya și Nigerul. Dacă în cazul primelor două criterii (respectiv transparența și aplicarea normelor internaționale și capacitatea și voința statului de a aplica aceste norme), România obține scorul maxim de 100 de puncte, la cel de-al treilea (factorii sociali) obține 60 de puncte din 100, clasându-se pe locul 44. În comparație cu celelalte țări membre UE (16) care se încadrează în cele 144 de state ce dețin mai puțin de un kilogram de plutoniu sau uraniu puternic îmbogățit, România se clasează pe penultimul loc, înaintea Greciei. Dintre celelalte 32 de țări, doar Italia (dintre țările membre UE) obține un scor mai mic decât România în ceea ce privește factorii sociali. În cadrul factorilor sociali, România obține scoruri mici în ceea ce privește răspândirea corupției, unde se află sub medie, pe locul 44 din 144 de țări (cu un scor de 25 de puncte) și pe ultimul loc în UE, la egalitate cu Grecia. Scoruri modeste obține și în privința stabilității politice, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial și pe locul 11 în UE, la egalitate cu Irlanda, Estonia și Spania. Astfel, în ceea ce privește riscul apariției unor revolte sociale (demonstrații de amploare, greve, tensiuni interetnice, rasiale sau religioase) care ar putea afecta capacitatea Guvernului de a asigura protecția materialelor nucleare, România se încadrează în categoria țărilor cu risc crescut de revolte, alături de Portugalia și Irlanda. O problemă recunoscută însă este răspândirea corupției, care în România este ridicată, țara încadrându-se în aceeași categorie cu Bosnia, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Muntenegru și Serbia și fiind devansată în Europa doar de Albania și R.Moldova.
Ramona Feraru
