CEDO ar putea schimba legislația în Romånia obligånd statul să despăgubească foștii proprietari într-un termen rezonabil. „Pentru incompetența autorităților romåne de a restitui imobilele naționalizate sau de a plăti despăgubiri pentru proprietățile care nu mai pot fi retrocedate, cu toții vom avea de achitat în cåteva zile o nouă notă de plată care vine de această dată de la CEDO“, susține, într-o scrisoare deschisă, Asociația pentru Proprietate Privată. Astfel, pe 8 iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului se va pronunța în două cauze care ar putea determina autoritățile din Romånia să ia măsuri urgente pentru soluționarea adecvată a problemei proprietăților confiscate abuziv de statul romån în perioada comunistă. Este pentru a doua oară în istoria de 50 de ani a Curții Europene cånd CEDO a decis folosirea procedurii hotărårilor-pilot. Prima a fost în 2005, în cauza Broniowski împotriva Poloniei, care nu reușise pånă atunci să rezolve situația proprietăților unor cetățeni polonezi care au fost nevoiți să părăsească teritoriile ce fuseseră incorporate în Uniunea Sovietică. CEDO a constatat, în mai multe hotăråri de condamnare a statului romån, faptul că mecanismul de retrocedare a proprietăților sau de acordare a despăgubirilor pentru bunurile preluate în perioada comunistă este extrem de lent și nu funcționează în mod efectiv. Prin trei hotăråri pronunțate împotriva Romåniei, la sfårșitul anului 2008 (Viasu) și la începutul anului 2009 (Faimblat și Katz), CEDO a constatat că sistemul de despăgubiri instituit prin Fondul Proprietatea este ineficient, dar, în ciuda acestui semnal de alarmă tras de instanța europeană, autoritățile din țară nu au realizat niciun demers pentru schimbarea acestei stări de fapt.
Statul romån, în situația în care CEDO a constatat încălcarea dreptului de proprietate într-un anume caz, ar fi trebuit să ia toate măsurile necesare pentru ca o situație asemănătoare să nu mai ajungă în fața instanței europene. Față de pasivitatea statului romån, CEDO a decis să ia această măsură radicală de pronunțare a unor hotăråri-pilot, care vor cuprinde dispoziții nu numai referitoare la părțile din aceste cauze, ci și pentru soluționarea în același mod și a altor spețe similare.
Sancțiuni drastice împotriva statului român
„Prin aplicarea procedurii hotărårilor-pilot, CEDO urmărește să oblige statul romån să ia măsuri cu caracter general (n.r. – măsuri legislative, administrative și bugetare) care să asigure rezolvarea efectivă a acestei situații care vizează sute de mii de persoane“, susține Călin Ispravnic. Prin hotărârile-pilot, CEDO ar da României un termen – de regulă de șase luni sau un an – pentru remedierea pe cale administrativă, legislativă și bugetară a disfuncționalităților semnalate, urmând ca, în caz contrar, să se dispună sancțiuni care pot merge chiar și până la excluderea din Consiliul Europei. Asociația pentru Proprietate Privată – membră a Uniunii Internaționale a Proprietății Imobiliare, a formulat o cerere de intervenție la CEDO în cele două cauze în care se vor pronunța hotăråri-pilot, iar la data de 06.04.2010, Președintele Secției a III-a CEDO, care urmează a soluționa aceste cauze împotriva Romåniei, a admis cererea și a permis APP să formuleze observații în scris. Finalitatea acestor demersuri ale APP este de a semnala anumite aspecte care trebuie avute în vedere în hotărårile-pilot din 8 iunie. Astfel, APP a solicitat ca, în domeniul restituirii proprietății, cadrul legislativ să fie unitar, omogen atåt în practica instanțelor, cåt și în soluționarea cererilor de restituire a proprietății. APP atrage atenția că tergiversarea deliberată a proceselor prin acordarea unor termene de judecată la intervale foarte lungi și de multe ori cu trimiteri spre rejudecare, precum și întårzierea redactării hotărårilor de către judecători ar putea fi sancționată. De asemenea, modul defectuos în care sunt soluționate notificările de către autoritățile administrative, corupția generată de nerestituirea proprietăților ar putea atrage de asemenea sancțiuni. Totodată, caracterul ineficient al mecanismului de acordare a despăgubirilor și faptul că Fondul Proprietatea este nefuncțional va duce la multe probleme, astfel încåt statul ar putea să plătească și alte daune pentru aceste vicii de procedură, se susține în întåmpinarea depusă de APP la CEDO.
Despăgubiri de milioane de euro
Din cauza deficiențelor enumerate mai sus, Romånia ocupă un loc de frunte în statisticile Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind invocată în mod special încălcarea dreptului de proprietate. Astfel, în anul 2008, Romånia a fost condamnată să plătească despăgubiri în valoare de 12.000.000 euro, mai mult decåt oricare altă țară membră a Consiliului Europei. În cauzele Atanasiu și Poenaru contra Romåniei, precum și Solon contra Romåniei care urmează să fie soluționate în 8 iunie s-a mai arătat că astfel de situații s-au repetat. Astfel, la nivelul autorităților centrale, au fost înregistrate peste 200 de mii de cereri de restituire a proprietăților și au fost soluționate doar puțin peste 56 de mii, iar dintre acestea doar pentru 5% s-au emis titluri de proprietate. Pentru reducerea numărului de plångeri și condamnări la CEDO, statul romån propune modificarea legislației în domeniul dreptului de proprietate. Astfel, CEDO ar putea suspenda soluționarea unor dosare, iar statul va trebui să adopte soluțiile legislative, administrative, dar mai ales bugetare pentru a asigura o despăgubire rapidă și adecvată a foștilor proprietari.
