La 26 de ani de la devastatorul cutremur din 4 martie 1977, Bucurestiul si celelalte localitati amenintate nu sunt pregatite pentru un cutremur comparabil cu acesta, tinand cont de faptul ca numai in Capitala exista peste 2.000 de cladiri, construite inainte de 1945, care prezinta un risc seismic ridicat. Dintre cele peste 2.000 de cladiri expertizate, 115 cu o inaltime de peste cinci etaje au fost incadrate in clasa I de risc seismic, ceea ce inseamna ca prezinta un risc maxim de prabusire la un eventual cutremur cu intesitate similara cu cea a seismului din 4 martie 1977 si necesita efectuarea unor lucrari de consolidare urgente. Mai mult, daca maine ar veni un astfel de cutremur, 98% din proprietarii de locuinte ar fi nevoiti sa ceara ajutorul statului, pentru ca nu au asigurare pentru astfel de situatii, legea asigurarii obligatorii pentru locuinte neintrand inca in viguare.
De asemenea, pentru ca romanii sunt prea saraci pentru a investi in consolidarea locuintelor incadrate in clasa I de risc seismic, sansele ca acestea sa fie pregatite pentru intampinarea unui astfel de dezastru sunt practic inexistente. In ceea ce priveste -bulinele rosii- pictate pe imobilele aflate in pericol, acestea au fost sterse de mult, deoarece scadeau preturile in cazul unor tranzactii imobiliare.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, provocand moartea a 1.578 de persoane, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. Pierderile materiale provocate de seism au fost de peste doua miliarde de dolari, dintre 1,6 miliarde in Capitala.
Incepand cu anul 1800, cutremurele violente s-au produs in Romania cu o periodicitate de 30-40 de ani. Pe baza acestor probabilitati statistice, specialistii estimeaza ca un eveniment seismic major ar putea avea loc in perioada 2006 – 2016…
Zona Vrancei este -apta- pentru a erupe
Specialistii seismologi spun ca in Vrancea s-a acumulat o anumita tensiune si ca zona ar fi <apta> de a se rupe. Ei spun ca este o anume ciclicitate, care implica doua sau trei cutremure mari pe secol, iar faptul ca va veni un cutremur de magnitudine peste sapte este anuntat din ce in ce mai des ca o certitudine. Mai alarmant este faptul ca in timp creste vulnerabilitatea la cutremure, cladirile imbatranesc, miscarile seismice noi agraveaza fisurile vechi. Sunt cladiri construite dupa 1977 la care s-au respectat normele de protectie antiseismica, dar sunt si cladiri construite inainte de 1940, care nu au nici o sansa de a ramane -in picioare-. Astfel, se poate spune ca cu cat un cutremur va veni mai tarziu, cu atat distrugerile provocate vor fi mai mari! Oscilatiile ce insotesc un cutremur au anumite caracteristici spectrale sau, cum spun specialistii, <anumit continut spectral>. Cutremurele ce pornesc din Vrancea, spre deosebire de cutremurele crustale, au perioade mai mari de oscilatie. O cladire, in general, poate fi considerata, in asemenea simulari, ca un pendul. Ea poate intra in rezonanta cu oscilatiile produse de cutremur atunci cand perioadele sunt comparabile. Din aceasta cauza au si cazut la cutremurul din 1977 cladiri inalte.
Axa localitatilor expuse la dezastru
Energia de la sursa din Vrancea se propaga cu precadere pe directia nord-est catre sud-vest. Conform acestei -harti-, cel mai expus este Bucurestiul. La fel de periculoasa din punctul de vedere al raspunsului fata de un seism cu epicentrul in Vrancea este zona Ploiestiului. Daca ne referim insa la distrugeri, tot Bucurestiul va fi mai afectat. Pe -axa dezastrului- mai figureaza Craiova, Buzau, Focsani, Bacau, Iasi, Chisinau, chiar zone din Bulgaria. Alt lucru important si specific pentru cutremure cu epicentrul in Vrancea: ele afecteaza in special cladirile inalte.
Timpul trece, blocurile stau sa cada…
Desi toata lumea pare sa fie de acord cu pericolul iminent al repetarii cutremurului din *77, nu se poate spune ca institutii guvernamentale sau persoane cu functii de raspundere par a fi prea alertate ca sa indeplineasca – cu toata responsabilitatea – toate acele masuri civice si urbanistice ce se presupun a fi indeplinite cu strictete in asemenea ocazii. In afara unor discutii interminabile despre problemele seismologice curente, in afara de aparitia in emisie a unor persoane suspecte care fac tot felul de -predictii- si in afara unor polemici intre cei care sunt raspunzatori pentru pasivitatea lor, ce s-ar putea dovedi criminala, nimeni nu a elaborat un proiect viabil de prevenire a unei catastrofe naturale. Pana acum, ca o solutie se incearca adoptarea unui act normativ cu privire la asigurarea obligatorie a locuintelor, prin care sa se infiinteze societati de asigurare la care actionar majoritar sa fie statul. Insa ideea a creat controverse in randul societatilor private de asigurari, care au acuzat incalcarea principiilor economiei de piata, acuzand ca aceasta initiativa ar plasa societatea de stat intr-o pozitie favorabila. In fata unei asemenea situatii, problema a fost din nou uitata, urmand ca salvarea sa vina de la Dumnezeu, in cazul unui cutremur care va veni mai devreme decat 2006.
De ce nu invatam nimic din trecut?
Poate ca reamintind franturi din tragedia anului 1977, autoritatile actuale vor deveni mai energice in prevenirea unei catastrofe de asemenea amploare. Poate chiar se va constitui o comisie din care sa faca parte reprezentantii tuturor institutiilor cu raspundere in acest sens si care sa actioneze constant si eficace pentru a preintampina un cutremur similar celui din *77.
Datele oficiale arata ca pagubele social-economice provocate de cutermurul din 4 martie 1977 au depasit doua miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde in Capitala. 1.578 de persoane, dintre care 1424 numai in Bucuresti. Peste 11.000 de persoane au fost ranite si 33.000 de locuinte au fost avariate. In rest, imaginile spun totul…
